Prokletije (în ; în ; ambele denumiri traduse ca „munți blestemați”), de asemenea, cunoscut sub numele de Alpii Albanezi (Alpet Shqiptare) și Munții Blestemați, este un lanț muntos din vestul Peninsulei Balcanice, care se întinde din nordul Albaniei spre Kosovo și în estul Muntenegrului. Vârful său din Albania, Maja Jezerce de 2.694 de metri, este cel mai înalt punct al lanțului muntos, al doilea cel mai înalt vârf din Albania după Korab și cel mai înalt vârf din toți Alpii Dinarici.
Atât vârful cel mai înalt din Muntenegru, Zla Kolata de 2.534 de metri (care se află parțial și în Albania) cât și vârful cel mai înalt din Kosovo, Đeravica de 2.656 de metri, se află în Munții Prokletije. În schimb, cel mai înalt vârf din Albania nu este Zla Kolata, ci Golem Korab, care face parte din lanțul montan Korab și care o înălțime de 2.764 de metri și se află în estul țării, la granița cu Macedonia de Nord (făcându-l și cel mai înalt punct al Macedoniei de Nord).
Unul dintre cei mai sudici ghețari din Europa a fost descoperit în partea albaneză a lanțului muntos Prokletije în 2009.Manchester University; "Glacier Evolution in a Changing World", book edited by Danilo Godone, , Print , Published: 4 octombrie 2017 Economia regională se bazează în principal pe agricultură, transferuri de bani ale diasporei și turism.
Nume Ptolemeu a menționat Mons Bertiscus, care a fost conectat la Prokletije. Bertiscae este numele științific pentru speciile endemice care au locus clasic în acești munți, cum ar fi Valeriana bertiscae, Crepis bertiscae și Iris bertiscae.Karl Heinz Rechinger: Ergebnisse einer botanischen Reise in den Bertiscus (Nordalbanische Alpen), 1935, in: Feddes Repert. Spec. Nov., 38: 137 — 152, 319-389.
Prokletije în sârbo-croată și Bjeshkët e Namuna în albaneză se traduce ca „(munții) blestemați” sau „afurisiți”, probabil pentru că sunt considerați ca fiind insurmontabili și sălbatici. În albaneză, un alt nume pentru zona montană este Alpet Shqiptare, adică „Alpii Albanezi”.
Localizare și relief miniatura|left| Imagine a zonei din aer Munții Prokletije, partea cea mai sudică a Alpilor Dinarici, se întind mai mult de 65 de kilometri de la Lacul Skadar de-a lungul frontierei muntenegreano-albaneză în sud-vest și spre Kosovo în nord-est. Aceste puncte sunt la 42°45' și 42°15' N în zona mediteraneană a vestului Peninsulei Balcanice.Website des Montenegrinischen Tourismusministeriums Akademia e Shkencave e RPSSH: Fjalor enciklopedik shqiptar, Tirana 1985 und Gjeografia fizike e Shqipërisë, Tirana 1990 Limita sudică a lanțului montan Prokletije se află la râul Drin și afluentul său Valbona. Într-un sens mai larg, Prokletije include și lanțurile montane dinspre Mitrovica, cu masivele Hajla și Mokra Gora. Unii autori, totuși, consideră râul Lim ca granița nordică a lanțului Prokletije în termeni geologici.
De la lacul Scutari (sau Skadar), munții se întind spre nord-est de-a lungul râului Cijevna (sau Cem), apoi se înclină ușor spre est în direcția muntelui Đeravica deasupra bazinului Metohija (450m) din Kosovo. De aici, Prokletije se întoarce spre nord către zona masivului Bogićevića și trecătoarea Čakor și continuă cu un alt rând de munți. Prokletije se termină în zona de vale a râului Ibar lângă orașul Kosovska Mitrovica, imediat după masivul Suva Planina (1750 m) care înconjoară bazinul Metohija din nord și nord-vest.
Prokletije este divers din punct de vedere etnografic și sociologic datorită numeroaselor triburi care trăiesc în regiune ca păstori de oi. Numele diferitelor triburi albaneze (Hoti, Gruda, Kelmendi, Kastrati, Dukagjini, Shkreli, Shala, Nikaj, Krasniqi, Gashi și Rugova) se referă la locurile geografice ale acestora.
Geologie miniatura| Đeravica, fața estică miniatura|Stațiune de schi la Bogè miniatura|Maja Harapit - Fața de perete de 1000 m, văzută dinspre Thethi Prokletijele este un sub-lanț montan de lungime al Alpilor Dinarici. Prokletije este o zonă tipică munților înalți, cu o topografie pronunțată abruptă și caracteristici glaciare. Pe văile Valbona, Grbaja și Ropojani și Cijevna se găsesc diferențe maxime de relief de 1800 de metri. Pereții și crestăturile care formează vârfuri ascuțite sunt tipice pentru masivii Prokletije vestici și centrali. Munții estici sunt mai puțin robuști, cu relief mai scăzut. Văile prezintă efecte caracteristice ale glaciațiunii pleistocenului. Cea mai mare parte a zonei a fost modificată prin activități glaciare cu zone carstice în partea de vest.
Lanțul montan a fost format prin cutarea rezultată din coliziunea plăcilor africane și euroasiatice. Nicăieri în Balcani ghețarii nu au lăsat atât de multe dovezi ale eroziunii. După Alpi, acești munți prezintă cele mai multe urme ale glaciațiunii din Europa, la sud de calota glaciară scandinavă. Munții au pante foarte abrupte de calcar, cu caracteristici carstice abundente. Prokletije este un lanț montan întins, robust, fără poteci. Este unul din rarele lanțuri muntoase din Europa care nu a fost explorat în întregime.
În unele zone, Prokletije este aproape paralel cu Munții Šar din Macedonia de Nord, Albania și Kosovo. Prăbușirea tectonică a produs forma neobișnuită în zigzag a lanțului Prokletije și, de asemenea, curbarea lor din direcția dominantă Dinaric nord-vest-sud-est spre nord-est. În partea vestică și centrală a zonei, compoziția munților este în principal uniformă cu calcar mezozoic și roci dolomitice din perioadele geologice Jurasic și Cretacic. În estul lanțului Prokletije, pe lângă seria de calcar și dolomit, există roci din perioadele Paleozoic și Triasicul târziu, roci vulcanice medii triasice și roci metamorfice jurasice.
Kalktafel din Prokletije este tăiat profund cu văi într-o varietate de blocuri de rocă din munții de la nord de Pērroi i Thatë, Biga e Gimajive la sud, blocul Jezerca dintre valea Shala și Valbona, masivul Maja și Hekurave, platoul Maja e Kolats la nord de Valbona și Shkëlzen la nord-est de Valbona. Văile au fost formate de ghețari în timpul glaciațiunii, ghețari care au creat pereți abrupți și prăpăstii de până la 1000 de metri adâncime. Zidul sudic al Maja Harapit are o înălțime de 800 de metri, făcându-l cel mai înalt vârf de stâncă din Peninsula Balcanică.
Masive Prokletije este format din multe secțiuni mari de masive/grupuri montane, toate legate între ele. Aceste masive includ grupul Popluks cu o înălțime de 2.694 m, grupul Shkurt cu o înălțime de 2.554 m, grupul Radohims cu 2.570 m, Zaborës e Krasniçës cu 2.625 m, grupul Bjelic cu 2.556 m, grupul Karanfili-Brada cu 2.554 m, grupul Rabës cu 2.232 m, grupul Ershellit cu 2.066 m, grupul Kakinjes cu 2.359 m, grupul Shkëlzen cu 2.407 m, grupul Bogićevica cu 2.533 m, grupul Horolac cu 2.199 m, grupul Kershi Kocaj cu 2.399 m, grupul Maja e Zezë cu 2.400 m, grupul Lumbardhit cu 2.522 m, grupul Kopranik cu 2.460 m, grupul Strellc cu 2.377 m, grupul Đeravica cu 2.656 m, grupul Junik cu 2.296 m, grupul Starac-Qokorr cu 2.426 m, grupul Hajla cu 2.403 m, grupul Stedim-Ahmica cu 2.272 m, grupul Zleb-Rusulija cu 2.382 m, grupul Mokna cu 2,155 m și grupul Suva Planina cu o înălțime de 1.750 m.
Defileuri și văi miniatura|Tamara Gorge în Albania Eroziunea munților Prokletije provocată de către ghețari a lăsat în urmă mai multe caracteristici naturale. Defileurile adânci ale râurilor și văile plate se învârt în jurul crestelor munților. Cel mai mare și mai popular defileu este Defileul Rugova. Acesta este situat în Kosovo și este lung de 25 kilometri de la granița cu Muntenegru până la orașul Peć și are o adâncime de 1.000 metri. Are pante verticale foarte abrupte pe ambele părți.
Văile comune de la altitudini mai joase se găsesc și la nivelul alpin, creând trecători montane și jgheaburi. Cea mai cunoscută vale care se află la înălțime în munți este Buni Jezerce din Albania. Buni Jezerce înseamnă „Valea Lacurilor” și conține șase lacuri glaciare mici, cel mai mare fiind numit Lacul Mare din Buni Jezerce.
Defileuri în Prokletije
Defileul Rugova Defileul Decan Defileul Gashi Defileul Cemi
Văile din Prokletije
Valea Vermosh Valea Valbona Valea Thethi Valea Ropojona Valea Gerbja Buni Jezerce Valea Cemi i Nikçit
Râuri și lacuri miniatura|Lacul Leqinat miniatura|Lacul Plav Lanțul montan Prokletije include multe dintre râurile importante din partea sud-estică a Balcanilor de Vest. Râurile din acest lanț se încadrează aproximativ în două categorii principale, cele care se varsă în Lim și cele care curg în Drinul Alb și se întâlnesc cu Drinul Negru în aval, la confluența râului Drin. Pantetele sudice și estice ale Prokletije intră în această categorie.
Râurile Tara și Lim, două mari surse ale sistemului fluvial dinaric, provin de la granițele nordice ale lanțului muntos Prokletijei. Vërmosh provine din partea montană nord-vestică din Muntenegru, aproape de granița cu Albania. Ca afluent al Drinei, se scurge în Dunăre și apoi în Marea Neagră. Lim trece prin Lacul Plav. Ibar, care izvorăște de pe versanții muntelui Hajla, are un traseu similar spre Dunăre prin râul Morava vestică (Zapadna Morava) din Serbia.
În Prokletije din sud, râul Drin domină. Acesta, măsurat de la izvorul râului Drinului Alb din Radavc până la gura râului Drin lângă Lezha, este de 335 km lungime. Cu toate acestea, nu toți afluenții râului Drin curg aproape sau paralel cu Prokletije. Un afluent este Valbona, care se varsă în Marea Adriatică și afluentul său estic, râul Gashi. La vest de Prokletije se află Cijevna, care curge în partea nord-vestică a zonei de frontieră dintre Muntenegru și Abania spre Marea Adriatică. Nivelul apei fluctuează datorită secetei carstice hidrologice din Prokletije. Unele râuri sau cursuri, cum ar fi Përroi i Thatë în Albania, s-au uscat complet în timpul secetelor de vară. Deși râul Pec Bistrica din Kosovo este scurt (62 de kilometri), este foarte puternic și a format Defileul Rugova.
În Prokletije există aproximativ 20 de lacuri alpine de origine glaciară. Multe lacuri se găsesc în zona de frontieră Bogićevica dintre Kosovo și Albania și în Buni i Jezercë, în apropierea vârfurilor Jezerca și Bojs. Unele lacuri, cum ar fi Lacul Liqeni i Leqinatit din Kosovo și Lacul Hrid din Muntenegru, au devenit atracții turistice datorită locurilor și peisajului lor.
Lacul Hrid este un exemplu clar de relief bine păstrat. În perioada Pleistocenului (acum 1,80-0,01 milioane de ani), aceasta a fost o zonă de colectare a gheții care a căzut peste stânca din vârfurile înconjurătoare, trăgând cu ea materiale eterogene. Precipitațiile au spălat rocile mai mici, dar cele mai mari au rămas pe malul lacului de sud-vest și de vest. Lacul are o lungime de 295 de metri, o lățime de 110 metri și o adâncime medie de aproximativ 5 metri. Pe lângă precipitații, primește apă din izvoare apropiate de țărmuri.
Cel mai mare lac este Lacul Plav din Muntenegru. Lacul se află la o altitudine de 906 de metri deasupra nivelului mării, în valea Plavului, amplasat între lanțul Prokletije și muntele Visitor. Suprafața lacului Plav este de 1,99 kilometri pătrați și se extinde spre nord-sud pentru aproximativ 2.160 de metri.
Cascadele sunt, de asemenea, întâlnite în unele părți ale lanțului muntos. Cascada Drinul Alb (Ujëvara e Drinit të Bardhë) din Kosovo atinge o înălțime de 25 metri. Deoarece nu este departe de orașul Peć, este ușor accesibilă și vizitată de mulți turiști.1StateofNature , ammk-rks.net Cascada Grunas din Albania are are 30 metri înălțime și se află în Parcul Național Thethi. Izvoarele naturale Ali Pașa din Muntenegru, în apropiere de orașul Gusinje, reprezintă atracția principală a acestui pentru oraș.
Cele mai înalte vârfuri Vârfuri peste
Maja Jezercë (; în Albania) Đeravica / Gjeravica ( ; în Kosovo) Maja Grykat e Hapéta ( ; în Albania)
Vârfuri peste Maja e Radohimës (; în Albania) Maja e Popljuces (; în Albania) Maja Briaset (; în Albania) Maja e Hekurave (; în Albania) Rodi e Kollatës (; în Albania) Maja e Shënikut (; în Albania) Maja Tat (; în Albania)