Aviația la Bălți constituie o parte a istoriei dezvoltării societății orașului Bălți în Republica Moldova, începând din secolul XX cu 9 aerodromuri istorice aferente Bălțiului.
Bălți este unul dintre centrele aviației civile și, în trecut, centrul aviației militare din Moldova. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, principala bază aeriană militară din Bălți, situată la Singureni, a fost deservită de 5 aerodromuri avansate: 2 în RSSM și 3 în RSSU.
În domeniul aviației civile, Bălți, alături de Chișinău, a devenit una dintre primele destinații în rețeaua de rute de pasageri a aviației civile românești. În perioada sovietică, în întreagă Republica Moldova existau doar două unități de aviație civile: Bălți [https://russianplanes.net/airline/1965 Карточка оператора: Бельцкий ОАО ✈ russianplanes.net ✈ наша авиация și Chișinău [https://russianplanes.net/airline/1350 Карточка оператора: Кишинёвский ОАО ✈ russianplanes.net ✈ наша авиация. Bălți este singurul oraș din Moldova în care au funcționat simultan două aeroporturi: Aeroportul Bălți-Oraș și Aeroportul Internațional Bălți - acest aeroport a fost ultimul aeroport nou construit în Moldova, cu o pistă nouă, într-o locație geografică cu condiții meteorologice mai bune în comparație cu multe aeroporturi din regiune Бельчанка-метеоролог: «Бельцкий аэропорт расположен лучше, чем кишинёвский» | СП - Новости Бельцы Молдова. Cu excepția Chișinăului, în Republica Moldova, doar de la Bălți erau operate zborurile regulate de pasageri cu avioane de tip Tupolev Tu-134.
Bălți a devenit centrul aviației militare din Moldova imediat după anexarea Basarabiei, când IAP-55 a fost mutat la Bălți de la Kirovograd în 1940. În 1941, Operațiunea Barbarossa a început cu atacul asupra aerodromului militar de la Bălți din Singureni, unde au fost distruse avioane sovietice în primele zile ale ostilităților și cu utilizarea ulterioară a aerodromului din Singureni de către escadrilele germane, în special Reinhard Heydrich, pentru Operațiunea Barbarossa. Bălți a devenit, de asemenea, o platformă de start pentru ași ai aviației precum Aleksandr Pokrîșkin, Reinhard Heydrich, precum și pentru unii dintre cei mai prolifici piloți ai celui de-al Doilea Război Mondial: Rudolf Schmidt, Grigori Recikalov. Nadia Russo, din Escadrila Albă, a efectuat zboruri de aviație sanitară spre și dinspre Bălți. Un regiment de vânătoare sovietic, trei regimente germane de vânătoare și bombardiere și o escadrilă parțială a Escadrilei Albe au fost staționate pe aerodromurile din Bălți. În 1944, primul zbor fără escală spre Bari a fost efectuat de la Bălți cu Yak-9D.
Istoric Activitatea aviatică din Bălți și din suburbiile Bălțiului își are originea istorică în perioada Regatului României și în cea de-al Doilea război mondial. Timp ce aviația civilă s-a dezvoltat înainte și după al Doilea război mondial, dezvoltarea aviației militare la Bălți s-a concentrat pe timpul al al Doilea război mondial.
Perioada Regatului României thumb|left|Harta curselor pasageri în Basarabia în epoca Regatului României 1 iunie 1922 primul avion (de Havilland DH.9) a început un zbor lung : București — Galați — Chișinău.
Primele curse pasageri la Bălți au inceput la 24 iunie 1926 pe cursa București-Galați-Chișinău-Bălți. Cursele au fost efectuate de compania Compagnie Franco-Roumaine de Navigation Aérienne — CFRNA, care urmare restructurării a fost redenumită LARES și mai apoi TAROM. Aeroport se afla pe lângă Bălți, în satul Singureni. Un avion cu 10 locuri Farman F.60 Goliath - F.168Bn4 cu motoare Armstrong Siddeley Jaguar a început să efectuieze curse interne în mai 1928 pe ruta București-Galați-Chișinău-Bălți (compania: Serviciul Național de Navigație Aeriană (SNNA)). În acea epoca, avioane au fost utilizate pentru a transporta pasageri, reviste și poșta.
Primele curse comerciale pasageri pe ruta din Bălți înspre Hotin și Chișinău au fost efectuate de compania CFRNA (LARES) în perioadă interbelică. Una din primele curse efectuate la Bălți a fost cursa specială din 28 octombrie (sau 28 noiembrie) 1930, organizată de Administrația de Stat a Aviației Civile din România, pentru a selecționa terenuri adaptate pentru aerodromuri și marketing al aviației civile pentru păturile largi ale populației.
În ceea ce privește cursa Chișinău - Bălți - Hotin, s-a decis o escală în capitala de nord a Basarabiei la Bălți, luând în considerație centrul important orașul Bălți până la hotarul de nord al Basarabiei. Astfel, conform doctorului în drept, Mihai Tașcă, "distanța de 240 km dintre Chișinău și Hotin trebuia efectuată pe-o direcție într-o oră și 40 minute, iar tur-retur - în trei ore 20 min. Decolarea din Chișinău era planificată la ora 6.10, sosirea la Bălți era stabilită pentru 6.50. La Bălți, după o pauză de 20 min., la 7.10, avionul își lua zborul spre Hotin și ajungea la destinație la ora 8.10. Returul spre Bălți era stabilit pentru ora 10.00, unde se ajungea într-o oră, adică la 11.00. Urma apoi o pauză de mai multe ore, căci decolarea spre Chișinău era fixată la ora 18.00, iar la Chișinău se ajungea la ora 19.00. Pentru cursa Chișinău - Bălți - Hotin costul biletului era: până la Bălți de 500 de lei (100 km x 4 + 100), iar de la Bălți la Hotin 600 lei, în total - 1.100 lei. Costul unei curse complete era de 4.071 lei".
În 1937 a fost efectuată cursa regulată pe linia — Cetatea Albă — Chișinău — Bălți.
În 1940, LARES efectua corsa cotidiană Bălți — Chișinău — Iași — Galați — București (numărul cursei 2116).
În perioadă imediat interbelică, Bălți a fost conectat cu București prin curse directe.
În 1936, Nadia Russo (1901—1988), a fost une din primele femei piloți în România, de origine rusă albă, care a primit licență de pilot. Nadia Russu s-a intщкs la Bălți în 1941 împreună cu Escadrila Albă.
De-a lungul al Al Doilea Război Mondial, Bălți a devenit centrul activității aeronautice în Basarabia cu cinci locații ale pistelor de aterizare în și împrejurările orașului Bălți (inclusiv aerodromuri de suport) cu cei mai renumiți ași ai aviației și militari cunoscuți care au luptat în ceruri asupra Bălțiului: dintr-o parte Jagdgeschwader 77 și dintr-o altă parte IAP-55, și anume Aleksandr Pokrîșkin și Reinhard Heydrich.
Heydrich a început Operațiunea Barbarossa de la o bază militară germană aeriană la Bălți, (Moldova), care s-a întors sub jurisdicția Regatului României după ultimatul lui Stalin din 1940 privind cedarea Basarabiei de România URSS. Pe baza aerină germană la Bălți pe lângă Singureni, vis-a-vis actualului Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni, au fost dislocate diferite escadre germane bombardament (Kampfgeschwader), și anume nr. 77 :Necătând la faptul că Himmler, șeful lui Heydrich, i-a interzis lui Heydrich de mai multe ori a zbura, Heydrich s-a regăsit pe ascuns în URSS la începutul Operațiunei Barbarossa iar la start: cu avionul lui privat Me-109 el s-a aflat cu JG 77 pe baza aeriană la Bălți (Belzy) în Moldova.
Al doilea război mondial thumb|left|Redislocație a Regimentului de aviație de luptă ( ИАП) nr.55 [IAP-55] de la Kirovograd înspre aerodromuri la și împrejur Bălți, inclusiv aerodromuri de suport în vecinitate pentru aerodromuri Bălțene propriu zise între 12 septembrie 1939 și 21 iunie 1942 După sosira forțelor aeriene sovietice în Basarabia (cu toate sale diferite piste), Aeroportul Bălți-Oraș servea cum aeroport militar. Fotografiile următoare au fost făcute în iuniu - iulie 1940 până și după ce forțele aeriene Germaniei au atacat și au ocupat Aeroportul Bălți Oraș, mai bine zis diferite piste la Bălți și împrejur orașului. (pagina 21)
Istoria militară a aviației Bălțene pare să începe cu faptul că aerodromurile situate în aproximativ cinci locuri diferite în Bălți și suburbii, inclusiv locațiile cu aerodromuri de suport celor de la Bălti situate în Semenovka, Singureni și Pyrlitsa (în apropierea frontierei moldo-române în raionul Ungheni), a servit ca bază principală inițială pentru Regimentul de aviație de luptă sovietic nr.55 (28.08.1940 - 07.03.1942) / devenit Regimentul de garzi de aviație de luptă societic nr.16 (07.03.1942 - 04.04.1942), care făceau parte de Divizia mixtă de aviație sovietică nr.20 în timpul al Doilea război mondial. Regimentul aerian s-a mutat la Bălți în 1940 de la Kirovograd (Ucraina) după anexarea Basarabiei de către URSS. Triplu Erou al Uniunii Sovietice Alexander Pokrîșkin, Eroii Dubli ai Uniunii Sovietice Grigore Recikalov și Alexander Klubov au început drumul lor militar în acest regiment, precum și 17 piloți care au devenit eroi ai Uniunii Sovietice.
Din partea germană, aviatori de luptă germani de la regimentul Kampfgeschwadernr.27 au luat parte la atacurile asupra orașului Bălți în iunie 1941 și cei de la regimentul de aviație de luptă Kampfgeschwader nr.51, format la Landsberg am Lech însuși de la regimentul Kampfgeschwader nr.255, staționate la diferite aerodromuri din Bălți și pe lângă Bălți din iulie până în octombrie 1941, iar apoi au fost desființate în 1945.
În timpul sovietic, așezările Singureni împreună cu Corlăteni au format o comună numită Leadoveni. Aeroportul Balti-Lyadoveni a fost construit la sfârșitul anilor 1980 pe teritoriul satului Corlăteni, dar a păstrat numele original al pilotulului Leadov. Construcția plăcilor de beton de pe pistă de la Singureni a continuat sub jurisdicția sovietică atunci când a început cel de-Al doilea război mondial, dar lucrările de construcție nu au fost finalizate odată cu începerea războiului și sosirea trupelor germano-române în Basarabia și retragerea trupelor sovietice. În mai-iunie 1941, Maiaki din Krasnooknyansky raion al oblast Odessa din Ucraina a devenit bază de studii pentru regimentele de aviație de luptă sovietice dislocate la Bălți și împrejurimile. Înainte de cel de-Al doilea război mondial, I-153 și I-16 au fost operate de la Aeroportul Bălți Oraș și alte piste Bălțene. La 22 iunie 1941, Aeroportul Balti Oraș a operat 54 de aeronave I-153 și I-16, precum și 62 de aeronave MiG-3, care puteau fi operate de 22 dintre cei 70 de piloți
Pentru cea mai mare parte a anului 1941, regimentul sovietic IAP-55 a luptat folosind I-153 și I-16, și până în noiembrie 1942 - Mig-3 și I-16. Din aprilie până în septembrie 1942, regimentul a avut o escadrilă echipată cu Yak-1. Din noiembrie 1942, regimentul a început să folosească Bell P-39 Airacobra până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Începând cu martie 1942, regimentul a făcut parte din Forțele Aeriene Sovietice ale armatei 18 a Frontului de Sud, în special ca parte a Regimentului 216 de aviație vânătoare și al 9-lea Regiment de aviație vânătoare. În timp ce forțele aeriene germane erau staționate pe câmpurile aeriene din Bălți, aeronave precum Messerschmitt Bf.109, Junkers Ju 88 au fost operate de pe aeroporturile din Bălți. Unul dintre cei mai de succes piloți germani de la Jagdgeschwader 77 (JG 77), sergentul șef Rudolf Schmidt a fost rănit în luptele aeriene asupra Bălțiului.
Surse diverse se referă la cinci locații de aerodromuri diferite din Bălți și împrejurimile sale. Mai jos veți găsi trei dintre ele, primul - unde a fost amplasat aeroportul oficial al orașului Bălți până la închiderea sa recentă, al doilea - lângă lacul central din Bălți, și al treilea - numit aerodromul Semenovka, catalogat incorect ca fiind situat în satul Singureni (aerodromul din Semenovka era un alt aerodrom decât cel Aeroportul Bălți Oraș și a fost situat în satul Semenovka dincolo de Nistru), situat vizavi de satul Corlăteni (pe partea cealaltă a drumului către Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni din Corlăteni) (vezi pagina 25).