Fortificațiile Brașovului sunt construcții cu caracter militar defensiv, destinate protejării locuitorii Brașovului contra invadatorilor. Termenul se referă în principal la fortificațiile construite între secolul al XIII-lea și secolul al XIX-lea. Invaziile turcilor și tătarilor, tot mai dese în Brașovul secolelor XIII - XV, au făcut ca majoritatea populației care nu era legată de pământul fertil din Bartolomeu să se strămute pe locul dintre Tâmpa, Șchei și dealul Warthe. Înainte aici exista o pădure deasă, prin mijlocul căreia trecea pârâiașul dinspre Pietrele lui Solomon, numit mai târziu Graft (canal în germana vremii). Acolo unde acesta se despărțea în două, un braț luând-o spre Blumăna iar celălalt spre Brașovechi, exista un turn de observație în jurul căruia, începând cu 1420, s-a construit clădirea Casei Sfatului. Locul nu era chiar pustiu; călugării și călugărițele venite o dată cu cavalerii teutoni își construiseră aici două mănăstiri: cea a Sfântului Laurențiu și cea a Sfintei Caterina. Din păcate, amândouă aceste mănăstiri au fost distruse de tătari în anul 1241.
După 1383, locul noii așezări a fost fortificat inițial doar cu șanțuri, valuri de pământ și palisade. La sfârșitul secolului al XIV-lea aceste structuri de apărare au fost refăcute în piatră. Treptat însă, a început construcția zidurilor și bastioanelor, care au dus faima Brașovului până departe ca fiind „cetatea celor șapte bastioane”. În total, zidurile aveau 3000 m lungime, fiind de 12 m înălțime și groase de 1,70 până la 2,20 m. Pe lângă bastioanele dispuse la fiecare 110 m, acestea mai erau apărate și de 28 de turnuri de pulbere, de formă pătrată. Astăzi se mai păstrează doar 6, 2 pe latura nord-vestică și 4 pe latura de sud a cetății, printre care Turnul Vânătorilor și Turnul Lemnarului. Zidurile erau duble și, uneori, - pe latura nord-estică mai ales - triple, între ele existând șanțuri și valuri de pământ. Între ziduri se aflau așa numitele „țarcuri” (zwinger), stăpânite fiecare de câte o breaslă. Începând din secolul XV, sub supravegherea regelui Sigismund de Luxemburg, s-au construit astfel primele fortificații ale cetății Brașov.
Harta fortificațiilor
Descriere Ansamblul fortificațiilor orașului Brașov a fost declarat monumente istoric de interes național cu . În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40205.68.Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
1. Latura sud-vestică a fortificațiilor Latura sud-vestică a fortificațiilor, protejată ca monument istoric () include Bastionul Țesătorilor, Poarta Șchei, Poarta Ecaterinei, Bastionul Fierarilor, curtine„Curtinaˮ constituie un zid de apărare al castelelor, cetăților sau orașelor, având de obicei turnuri sau bastioane la anumite intervale., Zwingerul Croitorilor.„Zwingerˮ era un spațiu liber între incintele de ziduri ale cetății, necesar mișcării libere a oamenilor aflați în apărare în cazul unui atac, în acest scop existând o legislație care interzicea construirea pe această suprafață
2. Latura nord-vestică a fortificațiilor Latura nord-vestică a fortificațiilor, protejată ca monument istoric () include Bastionul Măcelarilor, Turnul Studenților, Turnul Mănușarilor (azi turn clopotniță al Bisericii Sf. Treime-Grecească), Bastionul Graft, Turnul Procuratorilor, Turnul Tipografilor precum și curtine (cele interioare parțial înglobate în construcții) și zwingere.
3. Latura nord-estică a fortificațiilor Latura nord-estică a fortificațiilor, protejată ca monument istoric () include Bastionul Tăbăcarilor Roșii, fragmente supraterane și subterane de fortificații.
4. Latura sud-estică a fortificațiilor Latura sud-estică a fortificațiilor, protejată ca monument istoric () include Bastionul Postăvarilor, Bastionul Funarilor, Turnul de apărare SE 1 (Turnul Lemnarului), Turnul Pulberăriei, Turnul de apărare SE 2 (reconstruit pe fundații originare), Turnul de apărare SE 3, Turnul de apărare SE 4 (reconstruit pe fundații originare), zidul de sud-est al Curții Vitelor, curtine.
5. Elemente de fortificare exterioară Elemente de fortificare exterioară, protejate ca monumente istorice () includ Turnul Negru și Turnul Alb de pe Dealul Romurilor.
Bastioanele brașovene
Au fost ridicate începând cu secolul XV de către diferite bresle, care le foloseau pe timp de pace pentru depozitarea mărfurilor, iar la vreme de asediu sau atac deveneau fortărețe. Din cele 8 bastioane inițiale, se mai păstrează integral doar trei:
thumb|right|300px|Turnuri și ziduri înspre Tâmpa
Bastionul Țesătorilor Bastionul Fierarilor Bastionul Graft celelalte fiind recent renovate: Bastionul Funarilor Bastionul Postăvarilor Bastionul Cojocarilor sau desființate total: Bastionul Aurarilor (în 1886) Bastionul Curelarilor (în 1887)
Porțile brașovene
În mod clasic, cetatea Brașov a avut patru porți: Poarta Ecaterinei înspre Șchei Poarta Vămii (a Mănăstirii) Poarta Principală (a Căldărarilor) Poarta Străzii Negre
În secolul XIX, trei noi porți au fost construite:
Poarta Șchei, între Poarta Ecaterinei și Bastionul Țesătorilor Poarta Târgul Cailor, între Poarta Ecaterinei și Bastionul Fierarilor Poarta Vămii cea nouă, pe același amplasament al Porții Mănăstirii.
Ultimele două au fost demolate la sfârșitul aceluiași secol, datorită dezvoltării orașului.
Deși se știa de existența unei ieșiri înspre Tâmpa, pentru vitele care mergeau la păscut la poalele muntelui în vreme de asediu, se presupunea că aceasta se afla la Bastionul Funarilor. Totuși, în urma săpăturilor pricinuite de renovarea zidului de sud, poarta a fost găsită sub unul dintre turnurile de pulbere aflat între Bastionul Funarilor și Bastionul Țesătorilor:
thumb|right|220px|Turnurile, bastioanele și zidurile fortificate ale Brașovului(în ) Poarta dinspre Tâmpa
Turnuri externe Cetatea Brașovului a avut patru turnuri exterioare:
Turnul Negru Turnul Alb Turnul Cizmarilor și Turnul Cizmarilor de la baza Tâmpei și, în primă fază, și pe al cincilea, anume turnul aflat pe locul Cetățuii de astăzi.
Mai înainte, în actuala Piață a Sfatului, se aflau doar mănăstirea de maici a ordinului premonstratens și turnul de observație care se află și azi la baza turnului Casei Sfatului.
Nu trebuie uitate cele 28 de turnuri de pulbere, fiecare apărate de câte o breaslă, aflate pe zidurile cetății.
Alte fortificații de pe teritoriul Brașovului
Cetățuia de pe Strajă Cetatea Brașovia Cetatea de pe dealul Șprenghi Cetatea de la Pietrele lui Solomon Cetatea dacică din Răcădău
Note
Referințe
Bibliografie
Vezi și Brașov Istoria Brașovului Tâmpa
Legături externe
Când își va recăpăta Cetatea Brașovului gloria de odinioară?, 21 august 2012, Ciprian Plăiașu, Irina Manea, Adevărul Fotografii cu Fortificațiile Brașovene Vezi pe harta Brașovului Poarta Ecaterinei Videoclip cu zidurile cetății medievale a Brașovului
Categorie:Monumente istorice din Brașov