Spinosauridae (înseamnând „șopârle spinoase”) este o familie de dinozauri teropode megalosauroizi. Genul Spinosaurus, de la care familia, subfamilia și tribul își împrumută numele, este cel mai mare prădător terestru cunoscut din înregistrările fosile și a atins probabil lungimi de 15 m. Supplementary Information Majoritatea spinosauridelor au trăit în perioada Cretacică, cu origini posibile în Jurasicul târziu, iar fosilele acestora au fost recuperate la nivel mondial, inclusiv în Africa, Europa, America de Sud, Asia și, posibil, Australia. Resturile de spinozaure au fost în general atribuite din Cretacicului timpuriu până în Cretacicul mijlociu, cu excepția lui Ostafrikasaurus din Jurasicul târziu.

Spinozauridele erau carnivore bipede mari, cu cranii alungite, oarecum asemănătoare cu cele ale crocodililor, cu dinți conici și creste mici deasupra capului. Dovezile fosile directe și adaptările anatomice indică faptul că spinosauridele au fost cel puțin parțial piscivore, descoperirile de fosile suplimentare indicând că au vânat și pterozauri și dinozauri de dimensiuni mici și mijlocii. Analizele osteologice au sugerat un stil de viață semiacvatic pentru unii membri ai acestei clade.

Descriere

Deși estimările de mărime și greutate pentru majoritatea taxonilor sunt îngreunate de lipsa unui material bun, toți spinosaurizii cunoscuți au fost animale mari. Cel mai mic, Irritator, avea între 6 și 8 metri lungime și o tonă în greutate.Holtz, Thomas R. Jr. (2011) Dinosaurs: The Most Complete, Up-to-Date Encyclopedia for Dinosaur Lovers of All Ages, Winter 2010 Appendix. Ichthyovenator, Baryonyx și Suchomimus variau între 7,5 și 11 metri lungime și cântăreau între 1 și 5,2 tone. Spinosaurus era cel mai mare, capabil să atingă lungimi de aproximativ 15 metri și să cântărească aproximativ 6,4–7,2 tone. Această consistență a mărimii mari a corpului spinosauridelor ar fi putut evolua ca urmare a preferinței lor pentru stilul de viață semiacvatic, deoarece fără a fi nevoie să concureze cu alte teropode mari pentru hrană, acestea ar fi putut să crească până la lungimi extraordinare.

Anatomia craniului spinozaurid este similară în multe privințe cu cea a crocodilienilor. Craniile spinozauridelor erau lungi, joase și înguste. Ca și la alte teropode, diverse fenestrae (deschideri) din craniu au ajutat la reducerea greutății sale. Cu toate acestea, la spinosauri, fenestrele antorbitale au fost mult reduse, asemănătoare cu cele ale crocodilienilor. Oxalaia had a particularly wrinkled and elaborate secondary palate, while most spinosaurs had smoother ones. Partea anterioară a mușchiului (premaxilar și maxilar) este totuși lărgită lateral ceea ce îi conferă o formă de spatulă.Sereno, Paul C., Allison L. Beck, Didier B. Dutheil, Boubacar Gado, Hans C. E. Larsson, Gabrielle H. Lyon, Jonathan D. Marcot, et al. 1998. “A Long-Snouted Predatory Dinosaur from Africa and the Evolution of Spinosaurids.” Science 282 (5392): 1298–1302. doi:10.1126/science.282.5392.1298. O altă particularitate specifică spinosauridelor, dinții lor sunt zimțați foarte fin sau deloc, conici și au o secțiune transversală circulară, această morfologie dentară fiind similară cu cea a unor crocodili. Spinozaurizii par să fie împodobiți cu o creastă nazală mai mult sau mai puțin dezvoltată, după cum demonstrează craniile de Baryonyx Charig, A.J. & Milner, A.C., 1997. Baryonyx walkeri, a fish-eating dinosaur from the Wealden of Surrey. Bull. Hist. Mus. nat., 53 : 11-70., Irritator. și Spinosaurus

O altă caracteristică anatomică a spinosauridelor este gheara unghiei de la degetului mare (imagine din stânga), foarte dezvoltată; cea de la Baryonyx atinge o lungime de peste 30 de centimetri pe întreaga sa curbură. Cu toate acestea, această trăsătură există deja la rudele apropiate ale spinosauridelor, cum ar fi MegaraptorPorfiri, J.D., dos Santos, D., and Calvo, J.O. 2007. New information on Megaraptor namunhuaiquii (Theropoda: Tetanurae), Patagonia: considerations on paleoecological aspects. Arquivos do Museu Nacional, Rio de Janeiro 65(4):545-550. și megalosauridul Torvosaurus.Galton P. M. & Jensen J. A., 1979. A new large theropod dinosaur from the Upper Jurassic of Colorado. Brigham Young University Geology Studies. 26(2): 1-12. O trăsătură finală împărtășită de toate spinosauridele este alungirea verticală a vertebrelor sacrale.Steve Hutt et Penny Newbery, 2004. "A new look at Baryonyx walkeri (Charig and Milner, 1986) based upon a recent fossil find from the Wealden" . SVPCA (Symposium of Vertebrate Palaeontology and Comparative Anatomy) 2004. Această alungire devine considerabilă la spinozauridele mai avansate, cum ar fi Spinosaurus și Siamosaurus,A. C. Milner, E. Buffetautet V. Suteethorn, 2007. "A tall-spined spinosaurid theropod from Thailand and the biogeography of spinosaurs". Journal of Vertebrate Paleontology 27, abstract issue, supplement to number 3, 118A. ambele prezentând coloane neurale hipertrofiate la nivelul vertebrelor dorsale, formând un veritabil os pe spatele animalului.

Clasificare Subfamilia Spinosaurinae a fost numită de Sereno în 1998 și definită de Holtz și colegii săi în 2004 drept toți taxonii mai apropiați de Spinosaurus aegyptiacus decât de Baryonyx walkeri. Subfamilia Baryonychinae a fost numită de Charig & Milner în 1986. Examinările efectuate în 2017 de Marcos Sales și Cesar Schultz indică faptul că spinosauridele sud-americane Angaturama și Irritator au fost intermediare între Baronychinae și Spinosaurinae pe baza caracteristicilor lor craniodentale și a analizei cladistice. Acest lucru indică faptul că Baryonychinae poate fi de fapt non-monofiletică. Cladograma lor poate fi văzută mai jos.

Următoarea cladogramă afișează o analiză simplificată a Tetanurae pentru a arăta doar Spinosauridae, realizată de colegii lui Allain în 2012:

Analiza filogenetică din 2018 realizată de Arden și colegii săi, care includea numeroși taxoni fără nume, a rezolvat Baryonychinae drept monofiletic și a inventat și noul termen Spinosaurini pentru clada Sigilmassasaurus și Spinosaurus.

Note

Legături externe

Spinosauridae on the Theropod Database