Contradansul este un dans popular format din linii lungi de cupluri. Are origini mixte din dansul englezesc, dansul scoțian și stilul de dans francez în secolul al XVII-lea. Uneori descris drept dans popular New England sau dans popular Appalachian, contradansul este popular în întreaga lume, dar este practicat mai ales în Statele Unite, Canada și alte țări anglofone.
Contradansul este un dans social la care se poate participa fără un partener. Dansatorii formează cupluri, iar cuplurile formează seturi de două cupluri în linii lungi, începând de la scenă și mergând pe lungimea sălii de dans. Pe parcursul unui dans, cuplurile de deplasează în sus și în jos pe aceste linii, dansând unul cu celălalt cuplu din linie. Dansul este condus de un apelant care învață succesiunea figurilor din dans înainte de începerea muzicii. Apelanții descriu seria de pași numiți „figuri”, iar într-un singur dans, un apelant poate include oriunde între 6-12 figuri, care se repetă pe măsură ce cuplurile se deplasează în sus și în jos.Fiecare dans conține 64 de bătăi, după care se repetă modelul.
Aproape toate dansurile contra se desfășoară pe muzică live. Muzica cântată include melodii populare irlandeze, scoțiene, vechi și franceze-canadiene dar nu se limitează doar la ele. Vioara este considerată instrumentul de bază, deși pot fi folosite alte instrumente cu coarde, cum ar fi chitara, banjo, basul și mandolina, precum și pianul, acordeonul, flautul, clarinetul și multe altele. Unele contra dansuri sunt chiar făcute pentru muzica techno . Muzica dintr-un dans poate consta dintr-o singură melodie sau o serie de melodii, iar schimbările cheie pe parcursul unui dans sunt frecvente.
Mulți apelanți și trupe fac concerte pentru dansuri locale, iar unii sunt angajați să modereze pentru dansuri din SUA și Canada. Mulți dansatori călătoresc pe plan regional (sau chiar la nivel național) pentru weekend-uri de contra dans și tabere de o săptămână, unde se așteaptă să găsească alți dansatori dedicați, mari apelanți și trupe grozave.
Istorie dreapta|miniatura|250x250px| Contra dansatori din Peterborough, New Hampshire Contradansul este o formă populară de recreere de care se bucură oameni de toate vârstele din peste 100 de orașe și orașe din Statele Unite (începând cu 2019), cu toate acestea are o istorie lungă care include originile europene și peste 100 de ani de influențe culturale din multe surse diferite.
La sfârșitul secolului al XVII-lea, cntradansuriloe engleze au fost preluate de maeștrii de dans francezi. Francezii au numit aceste dansuri contra-dansuri sau contredans (care au tradus aproximativ „dans opus”), așa cum este indicat într-o carte de dans din 1710 numită Recuil de Contredance. Pe măsură ce a evoluat timpul, aceste dansuri s-au întors în Anglia și au fost răspândite și reinterpretate în Statele Unite, iar în cele din urmă forma franceză a numelui a ajuns să fie asociată cu dansurile populare americane, unde au fost numite alternativ „dansuri country” sau în unele părți din Noua Anglie, cum ar fi New Hampshire, „contradicții”.
Dansurile contra au fost la modă în Statele Unite și au fost considerate unul dintre cele mai populare dansuri sociale de-a lungul liniilor de clasă la sfârșitul secolului 18, deși aceste evenimente au fost de obicei denumite „dansuri country” până în anii 1780, când termenul contra dance a devenit mai mult comun pentru a descrie aceste evenimente. La mijlocul secolului al XIX-lea, dansurile de grup au început să scadă în popularitate în favoarea cvadrilelor, lancierelor și dansurilor de cuplu, cum ar fi valsul și polca.
Henry Ford, fondatorul companiei Ford Motor, a avut un rol în conservarea contra și a dansului popular american în general, în parte ca opoziție la influențele moderne ale jazzului din Statele Unite. În anii 1920, el a cerut prietenului și coordonatorului de dans din Massachusetts, Benjamin Lovett, să vină în Michigan pentru a începe un program de dans. Inițial, Lovett nu a putut, întrucât era sub contract la un han local; în consecință, Ford a cumpărat drepturile de proprietate asupra hanului. Lovett și Ford au inițiat un program de dans în Dearborn, Michigan, care a inclus mai multe dansuri populare, inclusiv contras. Ford a publicat, de asemenea, o carte intitulată Bună dimineața: după un somn de douăzeci și cinci de ani, dansul de modă veche este înviat în 1926 care detaliază pașii pentru unele dansuri contra.
În anii 1930 și 1940, popularitatea muzicii Jazz, Swing și „Big Band” a făcut ca contra dansul să fie abandonat în mai multe părți ale SUA și au avut loc în principal în orașele din porțiunile de nord-est ale Americii de Nord, cum ar fi Ohio, provinciile maritime din Canada,Lois S. Fahs, Swing Your Partner: Old Time Dances of New Brunswick and Nova Scotia (Sackville, N.B.: The author, 1939). și în special în Noua Anglie. Ralph Page a menținut aproape singură tradiția New England până când a fost revitalizată în anii 1950 și 1960, în special de Ted Sannella și Dudley Laufman . Tradiția contra dansului din Noua Anglie a fost menținută și în Vermont de Ed Dankin Old Time Contra Dancers, format de Edwin Loyal Larkin în 1934. Grupul pe care l-a fondat încă îl mai practică, predă dansurile și susține lunar dansuri cu ușile deschise în Tunbridge, VT.
Până atunci, au apărut tabere de dans timpuriu și au apărut dansurile de weekend-uri, cum ar fi Pinewoods Camp, în Plymouth, Massachusetts, care a devenit în principal o tabără de muzică și dans în 1933 și NEFFA, New England Folk Festival, tot în Massachusetts, care a început în 1944. Pittsburgh Contra Dance a sărbătorit a 100-a aniversare în 2015 Acestea și altele continuă să fie populare, iar unele oferă și alte dansuri și activități pe lângă contra dansul.
În anii '70, Sannella și alți apelanți au introdus mișcări de la English Country Dance, precum saluturile și elemente țigănești, în contra dansuri.how figures like heys and gypsies got into modern contradancing Noile dansuri, precum Shadrack's Delight de Tony Parkes, au prezentat dansuri simetrice pentru toate cuplurile (anterior, activitățile și inactivitățile - a se vedea progresia de mai jos - au avut roluri semnificativ diferite). Dansuri de progresie dublă, popularizate de Herbie Gaudreau,Gaudreau, Herbie, Modern Contra Dancing (Sandusky, OH: Square Dance Magazine, 1971). adăugate la natura aerobă a dansurilor, iar un apelant, Gene Hubert, a scris un dans de progresie cvadruplu, Contra Madness . Formarea Becket a fost introdusă, cu parteneri unul lângă celălalt în linie în loc de opus. Brattleboro Dawn Dance a început în 1976 și continuă să funcționeze semianual.Brattleboro Dawn Dances
La începutul anilor '80, Tod Whittemore a început primul dans de sâmbătă în Peterborough Town House, care rămâne unul dintre cele mai populare dansuri regionale. Dansul Peterborough l-a influențat pe Bob McQuillen, care a devenit un muzician notabil în Noua Anglie. Pe măsură ce muzicienii și apelanții s-au mutat în alte locații, au fondat contra dansuri în Michigan, Washington, Oregon, California, Texas și în alte părți.
În ultimii 20 de ani, contra dance s-a bucurat de o popularitate reînnoită, deoarece mai multe persoane au putut afla despre această formă de divertisment și exerciții fizice prin intermediul site-urilor de internet, precum și despre disponibilitatea videoclipurilor contra dance.
Evenimente dreapta|miniatura|250x250px| O noapte de joi contra dans în sala de veterani Fresh Pond of Foreign Wars din Cambridge, Massachusetts . miniatura|250x250px| Contra dansatoare se leagănă la un dans de vineri seară în Glen Echo Park din suburbiile din Washington, DC Evenimentele contra dance sunt deschise tuturor, indiferent de experiență, cu excepția cazului în care este etichetat în mod explicit altfel, și este un lucru obișnuit să vezi dansatori oriunde între 15 și 70 de ani și provenind din medii diferite. Contra dansurile favorizează relațiile de prietenie, iar consumul de alcool nu face parte din cultură. Multe evenimente oferă instrucțiuni la nivel începător înainte de începerea dansului. O seară tipică de contra dans este lungă de trei ore, inclusiv o pauză. Evenimentul constă dintr-un număr de contra-dansuri individuale, fiecare durând aproximativ 15 minute și, de obicei, o intermisiune de bandă cu unele valsuri, dansuri scoține, polci sau hambos suedez. În unele locuri, dansurile în patru sunt făcute în amestec, după dorința apelantului . Muzica pentru seară este interpretată în mod obișnuit de o trupă live, care cântă jiguri și tambururi din Irlanda, Scoția, Canada sau SUA. Melodiile pot varia de la tradiționalul originar din urmă cu un secol, până la compoziții moderne, incluzând chitară electrică, tastatură sintetică și percuție de conducere - atât timp cât muzica se potrivește cu sincronizarea modelelor de Contra dance. Uneori, o melodie rock va fi introdusă, spre deliciul dansatorilor. Perpetual eMotion sing 'Eleanor Rigby'
În general, un lider, cunoscut ca apelant, va învăța fiecare dans individual chiar înainte de a începe muzica pentru acel dans. În timpul acestei părți introductive, participanții învață dansul parcurgând pașii și grupurile, urmând instrucțiunile apelantului. Apelantul dă instrucțiunile oral și uneori le aduce cu demonstrații de pași de dansatori cu experiență din grup. Deplasarea continuă de obicei în ordinea mișcărilor, așa cum se vor face pe muzică; în unele dansuri, apelantul poate varia ordinea mișcărilor în timpul dansului, fapt care este de obicei explicat în partea de instrucțiuni de către apelant.
După parcurgere, muzica începe și dansatorii repetă această secvență de câteva ori înainte ca acel dans să se încheie, de multe ori 10 până la 15 minute, în funcție de lungimea liniilor de dans. În mod normal, apelurile sunt efectuate cel puțin din primele ori, și deseori pentru ultima. La sfârșitul fiecărui dans, dansatorii le mulțumesc partenerilor. Tradiția contra dance în America de Nord este de a schimba partenerii pentru fiecare dans, în timp ce în Regatul Unit, de obicei, oamenii dansează cu același partener întreaga seară. Cine participă la o seară de contra dansuri în America de Nord nu are nevoie să-și aducă propriul partener. În scurta pauză dintre dansuri individuale, dansatorii se invită reciproc la dans. Rezervarea în avans, solicitând partenerului sau partenerilor din timp pentru fiecare dans individual este obișnuită în anumite locuri, dar unii au fost descurajați.
Majoritatea dansurilor contra nu au un cod vestimentar preconizat. Nu se poartă ținute speciale, dar se recomandă, de obicei, îmbrăcăminte confortabilă și care se potrivește mișcărilor, care nu le restricționează. Fustele ușoare sunt adesea purtate la unele dansuri atât de bărbați, cât și de femei, deoarece acestea au un efect foarte frumos atunci când se leagănă sau se învârte. Cu toate acestea, sunt recomandate încălțăminte cu talpă joasă, uzată, cu talpă moale, fără marcaj, cum ar fi pantofi de dans, adidași sau sandale, și, în unele locuri, sunt cerute. Cum dansul poate fi aerobic, dansatorii sunt uneori încurajați să-și schimbe hainele.
Ca în orice dans social, cooperarea este vitală pentru contra dans. Întrucât de-a lungul oricărui dans unic, indivizii interacționează nu doar cu partenerii lor, ci cu toți ceilalți din grup, contra dansul ar putea fi considerat o activitate de grup. Așa cum va fi în mod necesar cazul în care începătorii sunt primiți de dansatori mai experimentați, se fac greșeli; majoritatea dansatorilor sunt dispuși să îi ajute pe începători în învățarea pașilor. Cu toate acestea, deoarece natura prietenoasă a dansurilor poate fi interpretată greșit sau chiar abuzată, unele grupuri au creat politici anti-hărțuire.
Formă
formațiuni