Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează în fiecare an finanțarea ansamblului activităților și intervențiilor comunitare. În funcție de acesta pot fi observate în fiecare an prioritățile și orientările politice comunitare. Fiecare buget anual face parte dintr-un ciclu bugetar de șapte ani cunoscut sub numele de „perspectivă financiară”. Perspectivele financiare sunt stabilite de Comisia Europeană și necesită aprobarea în unanimitate din partea statelor membre și negocieri care să fie urmate de acordul Parlamentului European. Bugetul Uniunii a fost aproximativ 140 miliarde € în 2011, suma bugetelor naționale celor 27 de state a fost peste 6.300 miliarde €.The budget explained - Myths and facts - Budget

Istoria bugetului Uniunii Europene Bugetul Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului

Evoluția de-a lungul timpului a bugetului Uniunii Europene reflectă transformările succesive ale construcției europene. La baza apariției Uniunii Europene stă declarația din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care prezenta un plan pus la punct împreună cu Jean Monnet, comisar al planului de modernizare a Franței de după război. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului a reprezintat o organizație economică subregională formată din șase state vest-europene (Republica Franceză, Republica Federală Germania (Germania de Vest), Republica Italiană, Belgia, Olanda, Luxemburg), care au semnat în 1951, Tratatul de la Paris.EUR-Lex - xy0022 - EN - EUR-Lex Pentru toate statele implicate, dar mai ales pentru Franța și Germania de Vest, semnarea tratatului a avut, fără a declara aceasta în mod expres, pe lângă semnificația economică o puternică conotație politică. Tratatul era deschis pentru aderare și altor state. thumbnail|right|Statele care au format Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului Prin acest tratat se creau patru instituții ale Comunității Europene ale Cărbunelui și Oțelului, Înalta Autoritate, organ internațional, având sarcina de a degaja și de a face să prevaleze interesul comunitar, fiind desemnată de către guvernele celor 6 țări membre, Consiliul Special de Miniștri, care era un organ cu caracter interguvernamental, Adunarea Comună care urma să fie aleasă prin vot universal direct și care avea sarcina controlului democratic, Curtea de Justiție, ca organ jurisdicțional, a cărei sarcină era de a asigura respectarea normelor juridice instituite în cadrul comunității. Existau două bugete ale Comunității Europene ale Cărbunelui și Oțelului unul administrativ și un alt buget operațional.Comisia Europeană, European Union, Public Finance, Ediția a patra, 2008, p.16. ISBN 978-92-79-06937-6 Bugetele Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului au fost finanțate din taxe pe producția de cărbune și oțel și din contractarea de credite. Cotizații au fost destinate să acopere cheltuieli administrative, ajutor nerambursabil pentru reconversia profesională, precum și de cercetare tehnică și economică (care trebuia să fie încurajată). Înalta Autoritate putând preleva un impozit de 1%, maximum din cifra deafaceri a întreprinderilor din sectorul cărbunelui și oțelului, ceea ce-i permite să intervină cu mijloace solide în viața economică și socială. Fondurile primite din contractarea de împrumuturi puteau fi folosite numai pentru a acorda împrumuturi.

Bugetul Comunității Europene a Energiei Atomice

Pe 25 martie 1957 au fost semnate la Roma două tratate primul tratat semnat instituia o Comunitate Economică Europeană (CEE), iar cel de-al doilea o Comunitate Europeană a Energiei Atomice, cunoscută și sub denumirea de Euratom. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, avea două bugete, un buget administrativ și un buget pentru cercetare și investiții. Bugetele Euratom se finanțau prin contrubuțiile statelor membre, astfel Republica Franceză, Republica Federală Germania (Germania de Vest) și Republica Italiană contribuiau cu 28%, Olanda și Belgia cu 7,9%, iar Luxemburg cu 0,2%.Comisia Europeană, European Union, Public Finance, Ediția a patra, 2008, p.18. ISBN 978-92-79-06937-6 Bugetul Comunității Economice Europene

Înființată la Roma în 1957 Comunității Economice Europene (CEE) alături de Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Comunitatea Economică Europeană a avut un singur buget separat de cele două bugete ale Comunității Europene a Energiei Atomice și cele două bugete ale Comunității Europene ale Cărbunelui și Oțelului. La începutul procesului de integrare, fiecare dintre cele trei Comunități Europene dispunea de bugete specifice. Primul buget al Comunității Economice Europene a fost foarte redus, acoperind exclusiv cheltuielile administrative. Bugetul Comunității Economice Europene se finanța prin contrubuțiile statelor membre, astfel Republica Franceză, Republica Federală Germania (Germania de Vest) și Republica Italiană contribuiau cu 28%, Olanda și Belgia cu 7,9%, iar Luxemburg cu 0,2%. Unanimitatea în cadrul Consiliului de miniștri era necesară pentru a modifica aceste procente.

Tratatul de fuziune Tratatul de fuziune a executivelor celor trei Comunități este semnat la 8 aprilie 1965 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1967. Tratatul a decis, printre altele, fuziunea bugetului administrativ al Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului și al bugetului administrativ al EURATOM, în bugetul Comunității Economice Europene. Acest buget unic al Comunității Economice Europene, era alimentat din contribuțiile naționale și din prelevările Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului care contribuia la cheltuielile de funcționare. Decizia Consiliului Comunității Europene din 21 aprilie 1970, a introdus un sistem al resurselor proprii pentru bugetul general al Comunității Economice Europene care să înlocuiască progresiv contribuțiile statelor membre, decizia intrând în vigoare începânc cu anul 1971. Resursele proprii includeau tarifele vamale care au fost transferate progresiv ca venituri ale Comunității Economice Europene între 1971 și 1975, taxe agricole care au fost plătite Comunității Economice Europene începând din 1971 și un venit bazat pe TVA, inițial venitul era limitat la o rată de 1% din aranjametul Comunitar pe TVA. În timpul implementării acestui nou aranjament bazat pe venituri din resurse proprii, contrubuții din partea statelor membre trebuiai să fie la un nivel care să echilibreze bugetul Comunității Economice Europene.

În 1970, bugetul comunității era de 3,6 miliarde ecu ( la 1 ian. 1999, 1ecu = 1 euro) și era constituit aproape în totalitate din fonduri pentru cheltuielile legate de politica agricolă comună. Se pot regăsi aici toate politicile UE: cheltuielile politicii agricole comune, politica de dezvoltare regională, cheltuieli de cercetare, educație, formare, acțiuni de cooperare internațională etc.

Tratatul de constituire a CEE, modificat prin Tratatul de la Amsterdam (art. 268-280 ), este cel care reglementează procedurile de alcătuire și adoptare a bugetului. Astfel, Comisia Europeană trebuie să elaboreze un draft de proiect bugetar, pornind de la estimări ale nevoilor economice și priorităților politice ale Uniunii pentru anul care urmează. Acest document este prezentat Consiliului Uniunii, care îl adoptă după eventualele amendamente, devenind astfel un proiect de buget. Acest proiect este transmis Parlamentului European. Puterile acestuia din urmă asupra bugetului depind de natura cheltuielilor: pentru cheltuielile obligatorii (aprox. 40% din total), parlamentul poate doar propune modificări, iar stabilirea nivelului final al fondurilor alocate pentru acest domeniu revine Consiliului; pentru celelalte cheltuieli, neobligatorii, Parlamentul poate modifica proiectul de buget. Trebuie observat însă faptul că parlamentului îi revine rolul cel mai important, devenind astfel "autoritatea bugetară" a Uniunii. La 1 iulie 1968 erau eliminate taxele vamale în interiorul comunității și se crea piața comună a zahărului. La sfârșitul lunii iulie 1968 se realiza o piață unică pentru produsele lactate și carnea de vită. La sfârșitul perioadei de tranziție 1969 se adopta un sistem fiscal comun Taxa pe Valoarea Adăugată -TVA. După 1975 Parlamentul european s-a putut prevala de un rol particular în domeniul dreptului bugetar. În cadrul procedurii bugetare, Parlamentul hotărăște bugetul împreună cu Consiliul de miniștri și poate, în anumite condiții și pentru anumite cheltuieli, să purceadă la anumite modificărila care Consiliul nu se poate opune.

Prin Tratatul de la Bruxelles din 1975 puterea de a controla respectarea bugetului a fost încredințată Curții Europene de Audit.Comisia Europeană, European Union, Public Finance, Ediția a patra, 2008, p.20. ISBN 978-92-79-06937-6 Aderarea primelor state noi din al doilea val, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda a dus la implementarea graduală a aportului lor la bugetul Comunității Economice Europene, astfel în 1973 aceste 3 noi state membre s-a hotărât să plătească 45% în 1973, 56% în 1974, 67,5% în 1976 și 92% în 1977, pentru ca din 1978 să plătească 100% din modul de calculare a contribuțiilor celorlalte state.Comisia Europeană, European Union, Public Finance, Ediția a patra, 2008, p.21. ISBN 978-92-79-06937-6 Bugetele Comunității Economice Europene pentru anii 1980, 1985, 1986 și 1988 nu au fost adoptate decât după ce anul financial începuse, astfel în acești ani s-a aplicat un aranjament care prevedea ca să se aplice regula celor doisprezecimi, și anume să se cheltuiască în fiecare lună a douăsprezecea parte din cheltuielile din anul precedent. Acest aranjament era deobicei aplicat în primele cinci, șase luni până când bugetul era în final aprobat. Până în anul bugetar 1974 inclusiv, Consiliul Comunităților Europene, a fost singura autoritate bugetară și legislativă, începând cu anul bugetar 1975, Parlamentul Comunităților Europene va prelua o parte din aceste puteri.

+ Evoluția bugetului Uniunii EuropeneDataDocumentNotesemnăriiintrării în vigoare18 aprilie 195123 iulie 1952Tratatul de la Paris (CECO)un Buget administrativun Buget operațional23 martie 19571 ianuarie 1958Tratatul de la RomaCEE un singur BugetEURATOM un Buget administrativ un Buget pentru cercetare și investiții8 aprilie 19651 iulie 1967Tratatul de fuziune (Bruxelles)Se unește Bugetul administrativ CECO și Bugetul administrativ EURATOM cu Bugetul CEE22 aprilie 19701 ianuarie 1971Tratatul de la LuxemburgSe unește Bugetul pentru cercetare și investiții EURATOM, ce intră în componența Bugetului CEE22 iulie 19751 iunie 1977Tratatul de la BruxellesParlamentul European are puterea de a respinge în bloc Bugetul CEE23 iulie 2002Expirarea tratatului de la Paris (CECO)Între 1971 și 2002 au existat două bugete: unul al CEE și un buget operațional al CECO. Bugetul CEE este redenumit în Bugetul Uniunii Europene începând cu 1 noiemgrie 1993. Din 2002 există un singur buget al Uniunii Europene care a preluat sarcinile Bugetului operațional al CECO.

Cadrul financiar multianual Cadrul financiar multianual (CFM) (în trecut numit perspective financiare) este o structură de programare multianuală, care traduce prioritățile politice ale Uniunii în termeni financiari, pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Acesta stabilește sumele maxime anuale pentru categorii mari de cheltuieli (denumite rubrici). Procedura bugetară anuală trebuie să respecte aceste plafoane maxime. Cadrul financiar multianual asigură disciplina bugetară și previzibilitatea cheltuielilor Uniunii Europene. Scopul negocierilor privind Cadrul financiar multianual este de a defini, în linii mari, pentru următorul ciclu bugetar, limitele de cheltuieli care determină câți bani poate cheltui Uniunea Europenă, programele de cheltuieli care determină în ce scopuri ar trebui cheltuiți banii și normele care definesc modul de finanțare a cheltuielilor.