Modriča (în ) este un oraș și o comună din Republika Srpska, o entitate din Bosnia și Herțegovina. În urma recensământului din 2013, orașul avea o populație de 10.137 de locuitori, în timp ce comuna avea 25.720 de locuitori.

Istorie Primul document scris despre Modriča este un hrisov din secolul al XIII-lea al regelui maghiar Bela al IV-lea, în care Modriča este menționat ca un izvor: „... fons Modricha, ubi cadit în Boznam” (izvorul Modricha care curge în Boznam), dar totul indică faptul că era un pârâu minor care se vărsa în râul Bosna. Potrivit legendelor tradiționale, Modriča a fost numit după un mic pârâu de munte cu apă albastră. Se presupune că pârâul este Dusa. Conform altor legende, zona poartă numele vechilor semne slave ale cerului albastru și distanțelor, care sunt mai mult discernute la orizont decât vizibile - modrina (albastru) / modriča.

Există dovezi arheologice ale prezenței umane pe teritoriul actualei comune Modrica din Paleolitic - prima epocă din istoria omenirii. Acest lucru este demonstrat de urmele descoperite pe situl Gradina din satul Dugo Polje deasupra văii râului Bosna. Urmele unor țărani neolitici antici au fost găsite în mai multe locuri, printre altele în Kulište din Kruskovo Polje, la Zdralovo brdo în satul Kladari, la Prljaca, apoi în satele Vranjak, Kuznjaca, Skugric, Dugo Polje etc. Pe dealul Dobor este un sit important cu șapte straturi arheologice din epoca fierului. Urmele vechilor așezări slave pot fi găsite în mai multe locuri din comuna Modrica. În hrisovul Kotromanic din 1323 este menționată parohia Nenaviste cu așezările Modrica și Jakes.

Mai multe evenimente au avut loc în jurul fortăreței Dobor, care au dus la sfârșitul independenței naționale a Bosniei. Acestea au fost conflictele cu ungurii în 1393/94 și în 1408, și tăierea a 170 de boieri bosniaci pe meterezele fortului. Aceste zone au devenit apoi frontiera unui război crud cu turcii care au cucerit Dobor și Modrica în 1536. După înfrângerea turcilor la Viena în 1683, în următoarele două secole, a rămas o zonă de frontieră, ceea ce a însemnat o zona de conflicte, rebeliuni, devastări și stagnare economică. În timpul stăpânirii austro-ungare, în 1897, Modrica a fost inclusă în lista orașelor, când Bosnia și Herțegovina avea doar 66.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, condițiile economice și cultural-educaționale s-au îmbunătățit lent. Se pare că a existat o școală, probabil chiar de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și, cel mai sigur, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În comuna Modrica s-au ridicat multe școli în mediul rural. În perioada 1929–1939 Modriča a făcut parte din Banovina Vrbas și în 1939-1941 din Banovina Croației aflată în Regatul Iugoslaviei.

Condițiile s-au îmbunătățit în a doua jumătate a secolului al XX-lea deoarece în 1947 calea ferată de la Šamac la Sarajevo a fost construită prin oraș, cu o linie de ramificație de la Modrića la Gradačac construită în 1951. Apoi au fost construite câteva fabrici: o rafinărie de petrol, fabrici de hârtie și cutii de plastic Pamo și Plastmo, moară de făină, fabrica de încălțăminte „Vjekoslav Bakulić”, fabrica de coloranți „Hemija” și o mică fabrică de lemn „8 septembrie”, împreună cu o infrastructură urbană necesară (clădiri rezidențiale, școală gimnazială, sala de sport),. Ferma de grâu și de bovine „Dr. Mujbegović” (ulterior Petar Mrkonjič) a fost extinsă. Echipa de volei „Modriča” a câștigat în 1979 campionatul național al Iugoslaviei.

După Războiul din Bosnia din 1992–1995, granițele comune au fost schimbate, satele Jakeš, Pećnik și Modrički Lug au fost excluse din Modriča și incluse în noua comună Vukosavlje, iar câteva sate din partea de vest a comunei Gradačac de dinainte de război au fost incluse, astfel mărimea comunei s-a schimbat substanțial.

Date demografice

Populație Populația localităților din comuna Modriča Localitate 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2013 Total 19.746 39.156 31.622 34.541 35.413 25.720 1 Botajica 1.019 579 2 Cardak 1.006 353 3 Dobrinja 437 446 4 Donji Skugrić 910 5 Dugo Polje 1.596 994 6 Garevac 2.795 2.993 7 Kladari Donji 1.046 362 8 Kladari Gornji 448 359 9 Koprivna 2.218 1.151 10 Krčevljani 282 253 11 Miloševac 1.735 1.323 12 Modrica 3.072 5.032 7.324 9.630 10.454 10.137 13 Skugrić Gornji 1.453 785 14 Tarevci 2.322 2.719 15 Tolisa 858 358 16 Vranjak 2.370 1.419

Compoziție etnică Populația din Modriča, după etnie, conform recensămintelor din 1971,Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză) 1981,Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză) 1991 și 2013Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba este următoarea:

Compoziția etnică a orașului Modriča 2013 1991 1981 1971 Total 10.137 (100,0%) 10.454 (100,0%) 9.630 (100,0%) 7.324 (100,0%) Sârbi 6.952 (73.81%) 2.420 (23,15%) 1.841 (19,12%) 1.428 (19,50%) Bosniaci 1.836 (19,49%) 5.252 (50,24%) 4.815 (50,00%) 4.910 (67,04%) Alții 284 (3,015%) 301 (2,879%) 138 (1,433%) 49 (0,669%) Romi 168 (1,784%) 38 (0,395%) 3 (0,041%) Croați 157 (1,667%) 1 134 (10,85%) 838 (8,702%) 732 (9,995%) Muntenegreni 13 (0,138%) 29 (0,301%) 25 (0,341%) Sloveni 6 (0,064%) 4 (0,042%) 3 (0,041%) Macedoneni 2 (0,021%) 3 (0,031%) 4 (0,055%) Albanezi 1 (0,011%) 15 (0,156%) 12 (0,164%) Iugoslavi 1 347 (12,89%) 1 904 (19,77%) 154 (2,103%) Maghiari 5 (0,052%) 4 (0,055%)

Compoziția etnică a comunei Modriča 2013 1991 1981 1971 Total 25.720 (100,0%) 35.613 (100,0%) 34.541 (100,0%) 31.622 (100,0%) Sârbi 20.227 (78,64%) 12.534 (35,20%) 13.012 (37,67%) 13.457 (42,56%) Bosniaci 3.101 (12,06%) 10.375 (29,13%) 8.578 (24,83%) 8.356 (26,42%) Croați 1.674 (6,509%) 9.805 (27,53%) 9.598 (27,79%) 9.418 (29,78%) Alții 718 (2,792%) 1.048 (2,943%) 476 (1,378%) 138 (0,436%) Iugoslavi 1.851 (5,198%) 2.755 (7,976%) 180 (0,569%) Romi 38 (0,110%) 3 (0,009%) Muntenegreni 37 (0,107%) 32 (0,101%) Albanezi 29 (0,084%) 16 (0,051%) Macedoneni 7 (0,020%) 10 (0,032%) Sloveni 6 (0,017%) 4 (0,013%) Maghiari 5 (0,014%) 8 (0,025%)

Economie dreapta|miniatura|250x250px|Rafinăria de petrol din Modriča Rafinăria de petrol Modriča, deținută în prezent de investitori ruși, este situată în Modriča.

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de angajați înregistrați pe fiecare activitate principală (în 2016): Activitate Total Agricultură, silvicultură și pescuit 62 Minerit si cariere 9 Producție 1475 Distribuția de energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 45 Distribuția de gestionare a apei și a deșeurilor de apă 80 Constructie 128 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații 803 Transport și depozitare 206 Hoteluri și restaurante 158 Informatie si comunicare 47 Finanțe și asigurări 47 Activități imobiliare 2 Activități profesionale, științifice și tehnice 90 Servicii administrative și de asistență 28 Administrație publică și apărare 270 Educație 383 Asistență medicală și muncă socială 325 Artă, divertisment și recreere 17 Alte activități de servicii 122 Total 4297

Sport FK Modriča joacă în Liga I a Republicii Srpska Clubul local de volei este Modriča Optima.

Orașe înfrățite Modriča este înfrățit cu: Migliaro, Italia Ub, Serbia

Personalități (1878 – 1909), poet; (1901 – 1985), pictor; Nada Topčagić (n. 1953), cântăreață; Nikola Nikić (n. 1956), fotbalist Milan Jelić (1956-2007), fost președinte al Republicii Srpska; Marta Savić (n. 1966), cântăreață; Jusuf Dajić (n. 1984), fotbalist; Zdravko Kuzmanović (n. 1987), fotbalist; Aleksandar Okolić (n. 1993), jucător de volei.

Referințe

Vezi și Comunele Bosniei și Herțegovinei

Legături externe

Categorie:Comunele Republicii Srpska