Prijedor (în , ) este un oraș și o comună situate în Republika Srpska, o entitate din statul modern Bosnia și Herțegovina. În 2013, comuna avea o populație de 89.397 de locuitori. Prijedor este situat în regiunea Bosanska Krajina.
Prijedor este cunoscut pentru moștenirea sa catolică, ortodoxă și islamică. Clădirile istorice din perioadele otomane și austro-ungare sunt o caracteristică a peisajului urban. Orașul a suferit o renovare extinsă în perioada 2006-2009.
Geografie Orașul Prijedor, în cadrul comunei Prijedor, este situat în partea de nord-vest a Bosniei și Herțegovinei, pe malurile râurilor Sana și Gomjenica și pe dealurile sud-vestice ale muntelui Kozara. Suprafața comunei este de 834,06 km2. Orașul este situat la 44°58'39" N și 16°42'29" E, la o altitudine de deasupra nivelului mării.
În mod tradițional, este o parte a regiunii istorice și culturale Bosanska Krajina din Bosnia și Herțegovina.
Terenul urcă în nord-estul comunei Prijedor în valuri și devine treptat lanțul muntelui Kozara, care este celebru datorită răscoalelor popoarelor din secolele anterioare și pentru luptele împotriva fascismului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Orașul se află pe terenul aluvial creat de râul Sana și afluenții săi pe dealurile din sud-vestul muntelui Kozara.
Localizare Krupa na Uni (60 de km), Zagreb (173 de km), Viena (547 de km) Bos/Koz. Dubica (33 de km) Bos. Gradiška (90 de km), Budapesta (474 de km) Bosanski Novi (32 d km) Kozarac (13 km), Omarska (20 km), Belgrad (336 km) Ljubija (8 km), Triest (412 km) Sanski Most (33 km), Split (300 km) Banja Luka (48 km), Sarajevo (250 km)
Istorie dreapta|miniatura|210x210px| Clădire în centrul orașului
Perioada antică Istoria Prijedorului ca centru fortificat al populației poate fi urmărită până la sfârșitul secolului al XVII-lea, dar istoria colonizării și a culturii zonei înconjurătoare este mult mai veche, dinainte de apariția orașului. Numeroase situri arheologice preistorice, antice și medievale sunt dovezi ale prezenței unei varietăți de culturi diferite. Există numeroase așezări din perioada preistorică, datând din 2100 î.Hr., de obicei asociate cu locurile de înmormântare. În perioada pre-romană și romană, zona a fost locuită de un mare trib iliric Mezeji (greacă.: Μαζαῖοι), un sub-trib al panonilor, renumit pentru abilitățile lor miniere. În Ljubija, lângă Prijedor, au fost găsite multe monumente din epoca romană care oferă dovezi ale producției de fier. În Zecovi există o necropolă ilirică din epoca fierului. O legendă spune că râul Sana a fost numit de romani.
Perioada otomană și austriacă Prijedor este menționat pentru prima dată ca un mic fort din lemn în lista locurilor din Imperiul Otoman care au fost devastate de trupele croate între 1693 și 1696.HAMDIJA KREŠEVLJAKOVIĆ, 1953, STARI BOSANSKI GRADOVI (VIEUX BOURGS BOSNIAQUES) https://www.fmks.gov.ba/download/zzs/1953/1-1953.pdf #page= 29 Aceste regiuni au fost sub stăpânire otomană până în 1878. Cu aproximativ 200 de ani în urmă, în această parte a Bosniei, au fost construite un număr mare de fortificații pentru a proteja granițele deseori contestate cu Austria. Mai târziu, multe fortificații au fost distruse în timpul războiului dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman în timp ce granițele au fost mutate spre est și spre sud în favoarea Austriei. Prima mențiune a orașului, care se referă la acesta ca „Palanka Praedor” într-un raport scris în limba latină a unui mareșal austriac despre așezările fortificate, apare între 1693 și 1696. Termenul „Palanka” indică o fortificație din lemn construită pe o insulă creată artificial pe râul Sana. Nu este clar cum a primit numele Prijedor, dar există două teorii. Una dintre ele se referă la termenul „prodor” care în limba locală însemnând revărsare și se referea la râul Sana care deseori inunda întreaga zonă. A doua teorie face referire la o întrecere dintre un bărbat și un cal (un cal este cunoscut în mod obișnuit în regiune ca „Doro”). Omul a câștigat și se spune că a ajuns la linia de sosire înaintea calului, ceea ce în limba locală se exprimă ca „Prije Dore” .
În același loc, la mijlocul secolului al XVIII-lea, a apărut o nouă fortăreață, de data aceasta construită cu ziduri din piatră, trei turnuri și două căi din lut pentru tunuri. O informație arhivată de la Istanbul, datată din anul 1745, povestește despre două gărzi orășenești care se deplasează către Palanka Pridorska Ada (insula) nou construită. Este prima mențiune a cetății de pe râul Sana, unde orașul s-a dezvoltat ulterior.
Odată cu apariția fortificației, așezarea din afara zidurilor a început să se dezvolte în același timp. Coloniștii erau probabil o populație creștină care locuia în vecinătate și ale cărei așezări s-au contopit rapid cu orașul pe măsură ce s-a extins către nord. Într-o relatare pentru armata austriacă a unui agent secret austriac despre existența orașului, acesta a descris în detaliu orașul și a subliniat mai ales existenta suburbiei din vecinătatea sa.
Orașul a început să se dezvolte rapid datorită navigabilității râului Sana, dezvoltării comerțului și artizanatului și construcției ulterioare a primei căi ferate prin Prijedor. Prima cale ferată din Bosnia și Herțegovina a fost construită în 1873 lângă Prijedor și pleca de la Dobrljina spre Banja Luka. Cetatea a existat ca loc militar până în 1851, când armata a plecat, iar zidurile au fost demolate de populația locală care a folosit zidurile pentru a-și construi propriile case. Un incendiu imens în 1882 a distrus 119 case, 56 de magazine comerciale mari, școli, o biserică ortodoxă și 140 de familii și-au pierdut acoperișurile de deasupra capului. Anul următor, autoritățile austriece au deschis o mare fabrică de cherestea la poalele muntelui Kozara, acesta este primul obiectiv industrial din istoria orașului Prijedor.
Anii de după incendiul din 1882 au dus la o dezvoltare intensă a orașului, cuprinzând atât structuri private, cât și de stat. Lemnul a fost înlocuit cu materiale de construcție moderne, străzile au fost proiectate în unghi drept și a fost creat primul plan urbanistic. Au fost construite noi clădiri, precum școala elementară sârbă, Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă și un hotel. Primele asociații culturale au apărut în oraș, precum și biblioteci, săli de lectură și o tipografie. Sfârșitul Primului Război Mondial a dus la apariția unui stat efemer - Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor - cu Bosnia-Herțegovina parte a acestuia. Prijedor a devenit un loc important ca centru al comerțului din întreaga regiune. Deschiderea minei de fier din Ljubija, lângă Prijedor, în 1916, unde s-au angajat aproximativ 4.000 de lucrători, a consolidat economia orașului. În acea perioadă, mina a fost una dintre cele mai mari și moderne mine de fier din Europa.
Din 1929 până în 1941, Prijedor a făcut parte din Banovina Vrbas din Regatul Iugoslaviei.
Al doilea război mondial Centrul Memorial Mrakovica de la Kozara, opera artistului academic Dušan Džamonja, este dedicat victimelor din rândul rezistenței partizanilor iugoslavi din această regiune în timpul celui de-al doilea război mondial.
În unele sate de lângă Prijedor și Muntele Kozara un număr imens de civili au fost uciși de Ustaše sau au fost duși în lagărele de concentrare; cel mai cunoscut dintre acestea a fost lagărul de concentrare Jastrebarsko, unde copii sârbi au fost închiși.Šegrt, Rade (26 August 2010). "Prvi put obilježeno stradanje djece" [The suffering of children marked for the first time]. www.nezavisne.com (in Serbian). Nezavisne novine. Retrieved 11 September 2016.
Războiul Bosniac În timpul războiului din Bosnia (1992–1995), zona de lângă Prijedor a găzduit infamul lagăr Omarska, tabăra Keraterm și tabăra Trnopolje, înființate în 1992 pentru populația bosniacă și croată.
Lagărul Omarska, în care luptători ai Republicii Srpska (RS) au închis un număr cuprins între 5.000 și 7.000 de bosniaci și croați din zona din jurul comunei Prijedor, a existat în perioada 25 mai - 30 august 1992. Numele oficial sârb a fost: tabere colective și lagăre de anchetă pentru a ține în libertate „paramilitarii” suspecți. Potrivit Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) persoanele care au fost deținuțe în aceste locuri au fost ucise, torturate, au avut loc masacre și violuri. După sfârșitul războiului în două gropi comune din apropiere 773 de cadavre au fost descoperite. În zona din jurul comunei Prijedor, au fost descoperite 62 de morminte comune care ar putea fi legate de tabăra Omarska.Raportul Comisiei ONU, ess.uwe.ac.uk [arhivă]Tabăra Omarska , bosnia.org.uk
Date demografice
Populație Populația localităților Comunei PrijedorLocalitate1948.19531961.1971.1981.1991.2013.Total59,31673,88039,75197,921108,868112,54389,3971Babići1,3586492Bišćani1,4409163Bistrica1,3468614Brđani1,7311,2595Brezičani1,6481,1926Busnovi1,0546927Čarakovo2,4121,0798Čejreci7393839Cikote28420610Čirkin Polje1,9962,50011Crna Dolina25420012Dera1,59375313Donja Dragotinja53950014Donji Garevci53876315Donji Orlovci8812,23616Gaćani39129117Gomjenica2,9492,48318Gornja Dragotinja52030519Gornja Puharska61534620Gornji Jelovac54732921Gornji Orlovci45649722Gradina73047923Hambarine2,87690624Hrnići66949225Jelićka69036226Jugovci54032027Kamičani3,1152,30728Kevljani1,94774629Kozarac4,0452,58530Kozaruša3,3762,53831Krivaja1,01460332Lamovita1,8491,52833Ljeskare61138634Ljubija3,9451,92135Marićka1,6321,00436Miljakovci62843737Miska Glava76434438Niševići99467239Omarska3,4363,00640Orlovača1,1052,91841Pejići42430242Petrov Gaj1,05187543Petrovo [Ćela]2,1471,38844Prijedor11,84722,22329,44934,63527,97045Rakelići91360546Rakovčani1,42953547Rasavci1,05178448Rizvanovići1,57150349Saničani62556550Tomašica90851551Trnopolje3,7032,27552Veliko Palančište50342553Zecovi887353
Compoziție etnică Conform datelor din recensământul populației austro-ungare din 1910, districtul Prijedor avea o majoritate sârbă ortodoxă de 59,08%. Populația din Prijedor, după etnie, conform recensămintelor din 1971,Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză) 1981,Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză) 1991 și 2013Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba a fost următoarea: Compoziție etnică - orașul Prijedor 2013. 1991. 1981. 1971. 1961. Total 27.970 (100,0%) 34.635 (100,0%) 29.449 (100,0%) 22.223 (100,0%) 11.847 (100,0%) sârbi 13.927 (40,21%) 10.478 (35,58%) 9.454 (42,54%) 6.233 (52.61%) bosniaci 13.388 (38,65%) 10.173 (34,54%) 9.433 (42,45%) 1.574 (13,29%) iugoslavi 4.282 (12,36%) 6.465 (21,95%) 1.063 (4.783%) 2.452 (20,70%) croați 1.757 (5.073%) 1.689 (5.735%) 1.727 (7.771%) 1.348 (11,38%) Alții 1.281 (3.699%) 378 (1.284%) 342 (1.539%) 101 (0,853%) muntenegreni 78 (0,265%) 86 (0,387%) 35 (0,295%) rromi 58 (0,197%) sloveni 54 (0,183%) 40 (0,180%) 53 (0,447%) albanezii 51 (0,173%) 51 (0,229%) 13 (0,110%) macedoneni 13 (0,044%) 16 (0,072%) 32 (0,270%) maghiari 12 (0,041%) 11 (0,049%) 6 (0,051%)