JAS 39 Gripen (în română: Grifon) este un avion multirol cu greutate redusă, monomotor, fabricat de compania aeronautică SAAB din Suedia. A fost dezvoltat pentru a înlocui avioanele Saab 35 Draken și 37 Viggen în cadrul Forțelor Aeriene Suedeze (Flygvapnet). Gripen este dotat cu aripă delta, ampenaj tip rață (denumit și canard), un design care conferă stabilitate relaxată și un sistem electronic de control automat (în engleză: fly-by-wire).
În anul 1979, guvernul suedez a demarat un program de cercetare pentru un avion polivalent care să înlocuiască avioanele Saab 35 Draken și 37 Viggen. Un design propus de Saab a fost ales și dezvoltat sub denumirea de JAS 39. Mai mic decât alte avioane similare, Gripen are o viteză maximă de Mach 2. Opt puncte de acroșare exterioară pentru armament îi permit să transporte o mare varietate de bombe și rachete, avionul fiind dotat și cu un tun automat Mauser BK-27 de calibrul 27 mm. Motorul său Volvo-Flygmotor RM12, derivat din modelul General Electric F404 folosit și de F/A-18 Hornet, dezvoltă o forță de tracțiune de peste 80 kilonewtoni folosind sistemul de postcombustie, raportul tracțiune-greutate fiind de 0,97.
Avionul a fost introdus în dotare în anul 1997, având inițial probleme cu avionica. Un prototip s-a prăbușit în timpul zborurilor de încercare. Saab a cooperat cu alte companii aeronautice pentru a lansa pe piață avionul, având un succes moderat în Europa Centrală, Africa de Sud și Asia de Sud-Est. Peste 264 de avioane JAS 39 Gripen au fost livrate sau comandate până în anul 2011."Gripen Multirole Fighter: In Use." Saab Group, accesată la 23 iulie 2011.
Dezvoltare Origini
La sfârșitul anilor 1970, Suedia avea nevoie de un înlocuitor pentru avioanele Saab 35 Draken și Saab 37 Viggen aflate la sfârșitul perioadei de exploatare.Frawley 2002, p. 147. În cazul unei invazii sovietice, țara avea nevoie de un avion capabil să decoleze și să aterizeze pe piste relativ scurte, în concordanță cu doctrina bazelor aeriene dispersate. Noul avion trebuia să atingă viteza maximă de Mach 2 și să fie convenabil în privința costurilor. Aeronava trebuia să fie mai mică decât Saab 37 Viggen, dar să dețină aceeași autonomie și sarcină maximă acroșată.Spick 2000, pp. 426–27. Suedia s-a interesat de mai multe avioane din străinătate: General Dynamics F-16 Fighting Falcon, McDonnell Douglas F/A-18 Hornet,Williams et al. 2002, p. 72. Northrop F-20 Tigershark și Dassault Mirage 2000.Green and Swanborough 1987, p. 225. În cele din urmă, guvernul suedez a decis să dezvolte propriul avion, sarcina fiind alocată companiei Saab (Svenska Aeroplan Aktiebolag). La sfârșitul anului 1979, guvernul a demarat un studiu privind o platformă versatilă capabilă de „JAS”, o abreviere de la Jakt (aer-aer), Attack (aer-sol) și Spaning (recunoaștere). Noul avion urma a fi deci multirol, capabil să îndeplinească mai multe roluri în timpul unei misiuni de luptă.
Mai multe proiecte propuse de Saab au fost analizate, cel mai promițător fiind „Proiectul 2105” (redenumit ulterior „Proiectul 2108” și „Proiectul 2110”). Acesta a fost recomandat guvernului suedez de către Administrația Materialului destinat Apărării (Försvarets Materielverk, abreviere FMV). Avionul studiat urma a fi monomotor, monoloc, cu greutate redusă și să includă tehnologie fly-by-wire (sistem electronic de control automat). Aeronava urma a avea ampenaj canard (de tip rață) și un design care să confere instabilitate aerodinamică.Williams et al. 2002, p. 73. Sistemul de propulsie urma a fi turboreactorul cu dublu flux (turboventilator) Volvo-Flygmotor RM12, o variantă sub licență mai ușoară și cu mai puține piese a General Electric F404-400. Pe 30 iunie 1982, având acordul Parlamentului Suediei,"Gripen: The Story So Far." Gripen International. Accesată: 14 octobrie 2010. FMV a încheiat un contract cu Saab pentru cinci prototipuri și 30 de avioane de serie. Pentru a testa unele componente ale avionicii modelului JAS 39, precum sistemul fly-by-wire, un avion Viggen a fost folosit ca banc de probă zburător începând cu luna ianuarie a anului 1983."Viggens test Gripen avionics". Flight International, 8 January 1983. p. 64. JAS 39 a fost denumit „Gripen” în urma unei competiții publice anunțate în 1982; grifonul este stema companiei Saab.
Testare și producție thumb|JAS 39B Gripen al Empire Test Pilots' School rulează pe pistă după aterizare în timpul mitingului aviatic RIAT (2008).
Prima comandă a avionului JAS 39 (30 de exemplare monoloc JAS 39A) a fost în 1982, fiind denumită Lotul 1. Primul Gripen a părăsit hala de montaj a fabricii la 26 aprilie 1987, evenimentul fiind marcat și de aniversarea a 50 de ani de existență Saab.Winchester 2004, p. 216. Primul zbor al prototipului (număr serie 39-1), programat inițial în 1987,Cross 1986, p. 27. a avut loc pe 9 decembrie 1988. Prototipul a fost pilotat de Stig Holmström. În timpul zborurilor de încercare au fost descoperite probleme legate de avionica aeronavei (mai precis, comenzile de zbor fly-by-wire și designul de tip stabilitate relaxată). Pe 2 februarie 1989, problemele au devenit evidente când prototipul s-a prăbușit în timpul unei aterizări la Linköping; pilotul de încercare Lars Rådeström a scăpat cu doar un braț fracturat. Accidentul a avut loc din cauza oscilațiilor induse de pilot (din engleză: Pilot-Induced Oscillation, abreviat PIO) de către sistemul fly-by-wire.
Pentru a rectifica problema, Saab a modificat semnificativ pachetul software în colaborare cu firma Calspan din Statele Unite ale Americii. Un avion Lockheed NT-33A modificat a fost folosit pentru a testa aceste schimbări și, la 15 luni de la accident, testele de încercare au fost reluate. Programul a întâmpinat alte probleme când, pe 8 august 1993, avionul de serie 39-102 a fost distrus într-un accident în timpul unui miting aviatic la Stockholm. Pilotul, același Rådeström, a pierdut controlul avionului în timpul unei răsturnări la joasă altitudine. Avionul a pierdut din viteză în șase secunde, iar pilotul a fost forțat să se catapulteze. Aeronava s-a prăbușit pe o insulă mică lângă mii de spectatori. O singură persoană a fost rănită: o femeie a fost spitalizată timp de trei săptămâni din cauza arsurilor."Coping with a Credibility Crisis: The Stockholm JAS Fighter Crash of 1993" , p. 27. Swedish National Defence College Accesată: 23 ianuarie 2012. Saab a identificat ulterior problema: amplificarea divergentă a comenzilor rapide și semnificative ale pilotului. Investigațiile care au decurs după accident și rectificarea problemelor au provocat o întârziere de câteva luni în derularea programului, acesta fiind reluat în decembrie 1993.
Prima comandă a avionul a inclus și o opțiune pentru alte 110 exemplare, aceasta fiind confirmată în iunie 1992.Williams 2002, p. 88.Matláry and Ø̈sterud 2007, p. 150. Lotul 2 consta în 96 de avioane monoloc JAS 39A și 14 biloc JAS 39B. Modelul JAS 39B era cu 66 de centimetri mai lung decât varianta A; avionul biloc a necesitat o reproiectare extensivă: s-a renunțat la tunul automat, iar rezervorul intern de combustibil era mai mic. Până în aprilie 1994, cinci prototipuri Gripen și două avioane de serie au fost asamblate; singura decizie importantă de luat mai era alegerea unei rachete aer-aer cu ghidaj activ radar (dincolo de raza vizuală).Forsberg 1994, p. 223.
O nouă comandă, denumită Lotul 3, a fost plasată în iunie 1997. Aceasta consta în 50 de avioane îmbunătățite monoloc JAS 39C și 14 avioane biloc JAS 39D. Avioanele din al treilea lot aveau o avionică mai puternică, îmbunătățită, capacitatea de a fi realimentate în aer (cu posibilitatea de a fi dotate un cap de realimentare retractabil la tribord) și un sistem integrat de generare a oxigenului pentru misiuni mai lungi. Pentru a testa fezabilitatea realimentării în zbor, Flight Refuelling Ltd a modificat un prototip (39-4). Acesta a fost testat cu succes în 1988, fiind realimentat de un avion-cisternă VC10 al Forțelor Aeriene Regale Britanice. Avioanele din Lotul 3 au fost livrate între 2003 și 2008."Stark milstolpe av Gripenprojektet" (Strong milestone by the Gripen project) . FMV (Swedish Defence Materiel Administration), 27 November 2008. (English translation)
Acorduri de asociere
În timpul mitingului aviatic Paris Air Show din 1995, Saab și British Aerospace (BAe, în prezent BAE Systems) au format consorțiul Saab-BAe Gripen AB în scopul adaptării, fabricării, comercializării și sprijinirii Gripen pe plan mondial.Lorell 2002, p. 147. Acordul prevedea modernizarea variantelor A și B ale avionului la variantele de „export” C și D care a dezvoltat Gripen într-un avion la standarde NATO.Eliasson 2010, p. 256. Înțelegerea a fost prelungită în 2001 o dată cu formarea Gripen International pentru a promova vânzările la export.Lorell 2010, pp. 147–148. În decembrie 2004, Saab și BAE Systems au anunțat că BAE va vinde o mare parte din pachetul său de acțiuni Saab și că Saab se va ocupa în totalitate de comercializarea și comenzile avionului Gripen.Reece, Damian. "BAE cuts Saab stake after Gripen revamp." The Independent, 8 December 2004. BAE Systems a vândul restul de 10% din acțiunile sale din cadrul Saab în iunie 2011.O’Doherty, John. "BAE offloads Saab aerospace stake." The Financial Times, 8 June 2011. Accesată: 10 iunie 2011.
Pe 26 aprilie 2007, Norvegia a semnat un acord cu privire la un program comun de dezvoltare a unei versiuni avansate a avionului Gripen. Acordul prevede implicarea companiilor norvegiene și alocarea a 150 de milioane de coroane norvegiene timp de doi ani."Gripen - agreement in Norway." Saab Group, 26 April 2007. În luna iunie a aceluiași an, Saab a semnat un acord cu Thales Novegia A/S cu privire la dezvoltarea unor sisteme de comunicații pentru avionul de luptă Gripen. Această comandă acordată companiei norvegiene este prima semnată sub prevederile Scrisorii de Acord din aprilie 2007 dintre Ministerul Apărării din Norvegia și Gripen International.
În decembrie 2007, ca parte a eforturilor grupului Gripen International de comercializare în Danemarca, un acord a fost semnat cu furnizorul danez de tehnologie Terma A/S. Această înțelegere prevede participarea firmei daneze la un program industrial de cooperare timp de 10-15 ani. Valoarea totală a acordului este estimată la 10 miliarde de coroane daneze și depinde parțial de alegerea avionului suedez pentru a intra în dotarea armatei daneze."Gripen - A Catalyst for Danish Industry." Saab Group, 4 December 2007.
Gripen NG și evenimente recente thumb|Saab Gripen NG la RIAT 2010.
În 2007, un program de modernizare a 31 de avioane JAS 39A/B la standarde JAS 39C/D a fost demarat."Contract Finalized on Gripen’s Future." Saab Group, 17 October 2007.
Tot în 2007, un prototip biloc denumit „Demonstratorul de Tehnologie Nouă” (în engleză: New Technology Demonstrator) sau „Gripen Demo” a fost comandat; a fost prezentat ulterior pe 23 aprilie 2008."Gripen Demo − Trail-blazing the future." Saab Group, 19 June 2007. Avionul transporta mai mult combustibil, avea un sistem de propulsie mai puternic, o încărcătură utilă mai mare, avionică modernizată și alte îmbunătățiri. Prototipul servește drept banc de probă pentru numeroasele îmbunătățiriHoyle, Craig. "Saab reveals Gripen Demo aircraft." Flightglobal.com, 23 April 2008. Accesată: 19 iulie 2011. ale noului model Gripen NG (abreviere de la Next Generation, noua generație), cunoscut și ca Gripen E/F sau MS 21.Sweetman, Bill. "New Gripen Firms Up." Aviation Week, 14 June 2010. Accesată: 17 iunie 2010. Aceast model are multe componente noi și este propulsat de turboventilatorul General Electric F414G, o variantă a motorului folosit de avionul Boeing F/A-18E/F Super Hornet. Motorul produce cu 20 la sută mai multă forță de tracțiune la 98 kilonewtoni, lucru care permite o supercroazieră la viteza de Mach 1,1 cu rachete aer-aer acroșate.Hoyle, Craig. "Saab's Demo aircraft to highlight Gripen NG capabilities." Flightglobal.com, 25 April 2008.