miniatura|Fondatorul fenomenologiei, Edmund Husserl, a identificat Celălalt ca fiind una dintre bazele conceptuale ale intersubiectivității, a relațiilor dintre oameni. În fenomenologie, termenii Celălalt și Celălalt constitutiv identifică o altă ființă umană în raport cu propria ființă, fiind percepută în diferențele ei de propriul sine ca un factor constitutiv-cumulativ al imaginii de sine a unei persoane; prin urmare, Celălalt este diferit de Sine și, în același timp, opusul Sinelui.The Oxford Companion to Philosophy (1995) p. 637."The Other", The New Fontana Dictionary of Modern Thought, Third Edition, (1999) p. 620. Celălalt constitutiv este relația dintre personalitatea (natura esențială) și persoana (corpul) unei ființe umane; relația dintre caracteristicile esențiale și superficiale ale identității personale care corespunde relației dintre caracteristicile opuse, dar corelative, ale Sinelui, deoarece această diferență este o diferență interioară în cadrul Sinelui.
Context
Filozofie Conceptul de Sine necesită existența Celuilalt ca entitate omoloagă necesară pentru definirea Sinelui; la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) a introdus conceptul de Celălalt ca parte componentă a conștiinței de sine (interesul față de Sine),The Encyclopedia of Philosophy (1967) Vol. 1, p. 76. care completează teoria cu privire la autocunoaștere (capacitatea de introspecție) propusă de Johann Gottlieb Fichte (1762-1814).The Encyclopedia of Philosophy (1967) Vol. 8, p. 186. Vezi: Fenomenologia spiritului (1807).
Edmund Husserl (1859-1938) a folosit conceptul de Celălalt ca bază a intersubiectivității, a relațiilor psihologice dintre oameni. În cartea Cartesian Meditations: An Introduction to Phenomenology (1931), Husserl a afirmat că Celălalt reprezintă un alter ego, adică un alt eu. Ca atare, persoana Celălalt a pus o problemă de natură epistemologică, fiind înțeles doar ca o percepție a conștiinței de sine.The Oxford Companion to Philosophy (1995) p. 637.
Etică In Totality and Infinity: An Essay on Exteriority (1961), Emmanuel Lévinas a afirmat că filozofia de până atunci a redus termenul Celălalt constitutiv la rangul de obiect al conștiinței prin neconservarea alterității sale absolute - condiția înnăscută a alterității, prin care Celălalt transcende într-un mod radical Sinele și totalitatea rețelei sociale, în care este plasat Celălalt. Ca o provocare pentru siguranța de sine, existența Celuilalt este o problemă de etică, deoarece prioritatea etică a Celuilalt echivalează cu primatul eticii asupra ontologiei în viața reală.The Encyclopedia of Philosophy (1967) p. 637.
Note
Bibliografie Thomas, Calvin, ed. (2000). „Introduction: Identification, Appropriation, Proliferation”, Straight with a Twist: Queer Theory and the Subject of Heterosexuality. University of Illinois Press. . Cahoone, Lawrence (1996). From Modernism to Postmodernism: An Anthology. Cambridge, Mass.: Blackwell. Colwill, Elizabeth. (2005). Reader—Wmnst 590: Feminist Thought. KB Books. Haslanger, Sally. Feminism and Metaphysics: Unmasking Hidden Ontologies. 28 noiembrie 2005. McCann, Carole. Kim, Seung-Kyung. (2003). Feminist Theory Reader: Local and Global Perspectives. Routledge. New York, NY. Rimbaud, Arthur (1966). „Letter to Georges Izambard”, Complete Works and Selected Letters. Trad. Wallace Fowlie. Chicago: University of Chicago Press. Nietzsche, Friedrich (1974). The Gay Science. Trad. Walter Kaufmann. New York: Vintage. Saussure, Ferdinand de (1986). Course in General Linguistics. Charles Bally și Albert Sechehaye (ed.). Trad. Roy Harris. La Salle, Ill.: Open Court. Lacan, Jacques (1977). Écrits: A Selection. Trad. Alan Sheridan. New York: Norton. Althusser, Louis (1973). Lenin and Philosophy and Other Essays. Trad. Ben Brewster. New York: Monthly Review Press. Warner, Michael (1990). „Homo-Narcissism; or, Heterosexuality”, Engendering Men, p. 191. Boone and Cadden (ed.), Londra, UK: Routledge. Tuttle, Howard (1996). The Crowd is Untruth, Peter Lang Publishing,
Lectură suplimentară Levinas, Emmanuel (1974). Autrement qu'être ou au-delà de l'essence. (Otherwise than Being or Beyond Essence). Levinas, Emmanuel (1972). Humanism de l'autre homme. Fata Morgana. Lacan, Jacques (1966). Ecrits. Londra: Tavistock, 1977. Lacan, Jacques (1964). The Four Fondamental Concepts of Psycho-analysis. Londra: Hogarth Press, 1977. Foucault, Michel (1990). The History of Sexuality vol. 1: An Introduction. Trad. Robert Hurley. New York: Vintage. Derrida, Jacques (1973). Speech and Phenomena and Other Essays on Husserl's Theory of Signs. Trad. David B. Allison. Evanston: Ill.: Northwestern University Press. Kristeva, Julia (1982). Powers of Horror: An Essay on Abjection. Trad. Leon S. Roudiez. New York: Columbia University Press. Butler, Judith (1990). Gender Trouble: Feminism and the Subversion of Identity. New York: Routledge. Butler, Judith (1993). Bodies That Matter: On the Discursive Limits of "Sex". New York: Routledge. Zuckermann, Ghil'ad (2006), „'Etymythological Othering' and the Power of 'Lexical Engineering' in Judaism, Islam and Christianity. A Socio-Philo(sopho)logical Perspective”, Explorations in the Sociology of Language and Religion, editat de Tope Omoniyi și Joshua A. Fishman, Amsterdam: John Benjamins, pp. 237–258.
Legături externe The Centre for Studies in Otherness
Categorie:Sine Categorie:Filozofie politică Categorie:Filozofia spiritului Categorie:Metafizică Categorie:Filozofie continentală