Alegerile parlamentare din România din 2024 au avut loc pe data de 1 decembrie 2024 și au determinat structura Parlamentului (format din Senat și Camera Deputaților) pentru perioada 2024–2028. În total, au fost alese 136 de locuri în Senat și 330 de locuri în Camera Deputaților, care vor fi distribuite între partidele și alianțele ce depășesc pragul electoral de 5%. Aceste alegeri au avut cea mai ridicată prezență la vot din 2004. La alegerile legislative/parlamentare precedente, prezența la vot a fost de 31,95% în 2020 și 39,79% în 2016.
Fiecare circumscripție electorală (județele României, diaspora și București) a avut buletine de vot diferite, adaptate candidaților și partidelor înscrise în acea zonă. Alegătorii au putut vota la secția de votare unde au fost arondați, în funcție de domiciliu sau reședință, sau pe listele suplimentare, dar doar în cadrul unei secții din aceeași circumscripție electorală. Toți alegătorii din diaspora au votat pentru Circumscripția electorală nr. 43 - Diaspora, fie la secțiile de votare din străinătate, fie prin corespondență. Circumscripția electorală nr. 43 are alocate 4 mandate de deputat și 2 de senator.
În urma alegerilor parlamentare, niciun partid nu a obținut majoritatea în alegeri, Coaliția Națională pentru România (CNR), condusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), și-a pierdut majoritatea în ambele camere ale parlamentului, alături de câștiguri semnificative ale partidelor de extremă dreapta, precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). În urma alegerilor, a fost format un guvern de mare coaliție proeuropeană între PSD, PNL și UDMR, cu sprijinul minorităților naționale. La 23 decembrie, al doilea Guvern Ciolacu a fost învestit cu o marjă redusă, cu 240 de voturi pentru din 465.
Context Guvernul Cîțu
În urma alegerilor legislative din decembrie 2020, a fost învestit Guvernul Cîțu, susținut de o coaliție formată din trei partide parlamentare: PNL, USR PLUS și UDMR.
În septembrie 2021, un conflict major în cadrul coaliției a dus la declanșarea crizei politice din 2021. Premierul Florin Cîțu, susținut de președintele Klaus Iohannis, l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion. Până pe 7 septembrie 2021, toți ceilalți miniștri USR au demisionat din guvern, lăsând Guvernul Cîțu în minoritate. Ulterior, acesta a fost demis în noiembrie 2021 printr-o moțiune de cenzură fără precedent, cu cel mai mare număr de voturi împotriva unui guvern din istoria politică a României post-1989.
Coaliția Națională pentru România
Criza politică s-a încheiat prin formarea unei coaliții. A fost învestit Guvernul Ciucă, susținut de Coaliția Naționala pentru România (CNR), formată din PNL, PSD și UDMR, care a rămas la putere până în iunie 2023, când UDMR s-a retras din majoritate. Pe 15 iunie 2023, în cadrul acordului de rotație guvernamentală, s-a cedat guvernarea către cabinetul condus de Marcel Ciolacu.
Alegerile din 9 iunie
Înaintea alegerilor din decembrie, alegerile pentru Parlamentul European și alegerile locale din 2024 au avut loc pe 9 iunie. Cele două partide de guvernământ au format o alianță electorală în alegerile pentru Parlamentul European, precum și în unele circumscripții electorale în alegerile locale. Rezultatele au fost considerate o victorie pentru CNR, deși PNL a suferit multe pierderi în fața partenerilor săi de coaliție în cursele în care au candidat separat.
Noua Alianță Dreapta Unită (ADU) a înregistrat pierderi semnificative, Partidul Mișcarea Populara (PMP) pierzând 88% din primarii săi, iar Uniunea Salvați România (USR) pierzând alegeri importante în Brașov, precum și în București, în special în sectoarele 1 și 2, unde candidații la funcția de primar care și-au pierdut mandatele au susținut că au avut loc fraude electorale. Rezultatele slabe ale USR au dus la demisia lui Cătălin Drulă din funcția de președinte al partidului și înlocuirea sa cu Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung.
Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie Alegerile au loc pe fondul incertitudinii politice cauzate de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie 2024, în urma cărora candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi, din partea USR, s-au calificat în turul doi, programat pentru 8 decembrie, în detrimentul prim-ministrului Marcel Ciolacu, din partea PSD, și al lui Nicolae Ciucă, din partea PNL. Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor, după ce s-a descoperit că Georgescu a primit aproximativ 1.000.000 € în finanțare ilegală. Presa a relatat pe larg despre presupusa interferență a statului rus în alegeri.
Sistem electoral Atât cei 331 de membri ai Camerei Deputaților, cât și cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși în 43 de circumscripții plurinominale, bazate pe cele 41 de județe ale României, Municipiul București, precum și diaspora românească, utilizând reprezentarea proporțională pe liste de partid.
Legea nr. 208/2015 prevede că fiecărei circumscripții îi revine un deputat la fiecare 73.000 de locuitori și un senator la fiecare 168.000 de locuitori, în conformitate cu datele demografice colectate la 1 ianuarie a anului precedent de Institutul Național de Statistică (INS). Nicio circumscripție nu poate avea mai puțin de 4 deputați și 2 senatori.
Partidele trebuie să treacă un prag electoral de 5% din voturile la nivel național sau cel puțin 20% din voturi în patru circumscripții. Alianțele electorale trebuie să atingă un prag mai ridicat: 8% pentru cele formate din două partide, 9% pentru cele cu trei partide și 10% pentru alianțele mai mari.
În Camera Deputaților pot fi adăugate mandate suplimentare (în prezent 18) pentru grupurile minorităților etnice care participă la alegeri și trec un prag mai scăzut (5% din numărul de voturi necesar pentru a obține un mandat în Camera Deputaților, calculat prin împărțirea numărului total de voturi obținute de partide, alianțe și candidați independenți care au trecut pragul electoral la numărul de mandate câștigate de aceștia).
Circumscripții electorale Deputați alocațiSenatori alocațiBucurești2913Prahova125Iași, Constanța11Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiș104Argeș, Bihor, Brașov, Galați9Mureș8Neamț83Arad, Buzău, Dâmbovița, Maramureș, Vaslui7Botoșani, Hunedoara, Sibiu, Olt6Vâlcea62Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Caraș-Severin, Gorj, Harghita, Ilfov, Satu Mare, Teleorman, Vrancea5Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Tulcea4Diaspora română4
Calendar electoral Data alegerilor coincide cu Ziua Marii Uniri, sărbătoarea națională a României. DatăEveniment10 septembrieTermenul limită pentru alianțele electorale.17 octombrieDepunerea listelor de candidați și înregistrarea românilor din străinătate.22 octombrieAlegerea și depunerea simbolurilor electorale.30 octombrieTragerea la sorți pentru ordinea pe buletinul de vot.1 noiembrieÎnceputul campaniei electorale.28 noiembrieTermenul limită pentru votul prin corespondență.Sfârșitul campaniei electorale.1 decembrieZiua alegerilor. Urnele sunt deschise între 07:00 - 21:00. Programul poate fi prelungit până la 23:59 dacă există cozi.
Secții de votare Tabelul de mai jos prezintă informațiile referitoare la circumscripțiile electorale din România pentru alegerile parlamentare din 2024. CircumscripțieNumăr secțiide votarePersoanealocatePersoanepe secțieNumărmaxim de persoanearondate pe o secțieSectorul 1166209.70312632107Sectorul 2202293.98714552521Sectorul 3294446.52315193876Sectorul 4189271.50114372132Sectorul 5198240.18212131970Sectorul 6240325.74713571982Alba440303.3826901993Arad440380.3268641966Argeș527511.2379702221Bacău640589.6049212021Bihor659497.8967562066Bistrița-Năsăud314260.7128301964Botoșani433375.9748682000Brașov467524.21111232007Brăila284272.4959591920Buzău426365.7208582122Caraș-Severin364253.6566971579Călărași235239.39310191981Cluj674616.7509152078Constanța562614.32510932039Covasna214179.3888381657Dâmbovița434416.6619601957Dolj534551.64710332019Galați438523.55911951989Giurgiu245213.6018721955Gorj334288.1148631925Harghita292264.1709051911Hunedoara524364.3246951856Ialomița220220.90110041799Iași783810.45010352158Ilfov294425.24114462010Maramureș444420.6649471969Mehedinți290222.0027661955Mureș571470.7418241983Neamț490455.3059291924Olt381347.0399111980Prahova624633.30310152210Satu Mare340310.8759141931Sălaj312192.0016151952Sibiu381383.30410062015Suceava561608.85610852225Teleorman334285.1468541745Timiș619631.26910201984Tulcea205185.3969041941Vaslui552426.9287732312Vâlcea434314.9207261988Vrancea364304.526837192218.968Total secții de votare18.043.655Număr de alegători pe listele de votare974Media alegătorilor pe secții de votare3876Cei mai mulți alegători la o secție de votare din România
Legislatura 2020–2024 Tabelul de mai jos arată lista partidelor parlamentare din actuala legislatură, precum și alianțele politice sau electorale în vigoare.
Grupurile parlamentare din Camera Deputaților
Grup parlamentarLiderMandate în prezentPartidul Social Democrat (PSD)Ciprian-Constantin ȘerbanPartidul Național Liberal (PNL)Gabriel AndronacheNeafiliați -Uniunea Salvați România (USR)Liviu-Ionuț MoșteanuAlianța pentru Unirea Românilor (AUR)Ilie-Alin ColeșaUniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)Botond CsomaMinoritățiVarujan Pambuccian
Grupuri parlamentare din Senat
Grup parlamentar Lider Mandate în prezentPartidul Social Democrat (PSD)Florian-Dorel BodogPartidul Național Liberal (PNL)Cătălin-Daniel FenechiuUniunea Salvați România (USR)Ion-Narcis MircescuAlianța pentru Unirea Românilor (AUR)Călin-Gheorghe MatieșUniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)Attila-Zoltan CsekeNeafiliați -
Candidați Tabelul de mai jos prezintă informațiile referitoare la candidați din România pentru alegerile parlamentare din 2024. Circumscripție electoralăSenatCamera DeputațilorPopulație 2021Prezență alegeri 2020Număr partide/ independențiNumăr total candidațiMandateNumăr partide/ independențiNumăr total candidațiMandateMunicipiul București212021342493291.716.96131,16%Alba20542401495325.94134,97% Arad21713401857410.14329,77% Argeș23874442239569.93233,38% Bacău238544421610601.38727,95% Bihor21794412149551.29737,32% Bistrița-Năsăud19522371485295.98831,79% Botoșani19633391586392.82128,98% Brașov21804412279546.61531,88% Brăila22572421605281.45229,68% Buzău18593421727404.97934,82% Caraș-Severin19542391525246.58829,94% Călărași20542421404283.45834,09% Cluj207244021110679.14131,60% Constanța198854122611655.99731,18% Covasna18502411244200.04231,44% Dâmbovița20663391687479.40436,82% Dolj217444119710599.44233,09% Galați20704411989496.89229,77% Giurgiu20562421494262.06636,94% Gorj22582401585314.68437,30% Harghita18422391345291.95037,25% Hunedoara19643381546361.65733,04% Ialomița19512381414250.81626,21% Iași2210054425411760.77426,78% Ilfov21582421615542.68634,99% Maramureș20663421877452.47528,98% Mehedinți20602421464234.33942,61% Mureș19744381838518.19331,84% Neamț20753411968454.20329,09% Olt21663421656383.28037,63% Prahova238754424612695.11730,13% Satu Mare20502391445330.66829,26% Sălaj16542361364212.22431,78% Sibiu20633391616388.32528,96% Suceava207244120510642.55136,93% Teleorman21542411435323.54437,61% Timiș228544324210650.53330,56% Tulcea19502401324193.35527,67% Vaslui19613411727374.70023,55% Vâlcea21532431606335.31232,97% Vrancea20452401385341.86133,88% Diaspora17512381404 251.202TOTAL86429121361749780831219.304.99532.28%
Partide politice Tabelul de mai jos prezintă numărul de candidați din partea fiecărui partid politic. Formațiune politicăNumăr candidați Camera DeputațilorNumăr candidați