thumb|right|200 px|Aleea Celor Drepți, Yad Vashem, Ierusalim thumb|right|200px|Shelomo Selinger - Monumentul celor Drepți între popoare la Memorialul Yad Vashem, Ierusalim „Drept între popoare” este un titlu acordat în viață sau post mortem, de statul israelian prin intermediul institutului Yad Vashem, pe baza unei legi speciale a Knesset-ului (parlamentul israelian), martirilor și eroilor ne-evrei care, în vremea Holocaustului, în condiții vitrege, când purificarea etnică, jaful, crima și oportunismul deveniseră politică de stat, considerate naționalism și răsplătite cu medalii și onoruri - și-au riscat viața, familia și averea pentru a-și păstra omenia și iubirea aproapelui, ajutându-i și salvându-i pe evreii prigoniți.
Selectarea laureaților
Propunerile pentru acordarea acestui omagiu sunt primite din toată lumea și analizate de o comisie condusă de un judecător de la „Înaltul Tribunal de Dreptate” (Înalta Curte de Casație israeliană). Cei recunoscuți ca „Drepți între popoare”, primesc - în afară de titlu - o diplomă și o medalie pe care este încrustat numele laureatului, care se mai înscrie și pe „Zidul de onoare” din „Grădina Drepților între popoare”, lângă muzeul Institutului Yad Vashem din Ierusalim. Acest titlu conferă cetățenia de onoare a Statului Israel (inclusiv cazare, pensie, reduceri de taxe - la primărie, la serviciile medicale, etc., pentru cei care vin să locuiască în Israel). Însemnele distincției sunt conferite laureatului sau urmașilor săi, la Ierusalim, sau la Ambasada Israelului din statul respectiv, într-un cadru festiv, în prezența onor reprezentanți oficiali.
Până la 1 ianuarie 2007, acest titlu a fost decernat unui număr de 21 758 de laureați.
Desigur că au mai fost și alți oameni care ar fi corespuns criteriilor stabilite de comisia de la Yad Vashem de acordare a titlului de „Drept între popoare”. Recunoașterea lor depinde, în bună măsură, de existența mărturiilor pertinente, directe și de perseverența martorilor supraviețuitori de a face demersurile necesare pentru alcătuirea unui dosar convingător. Adesea, cei salvați au murit, sau au fost într-un grad avansat de invaliditate, sau au suferit de sindromul de amnezie post-traumatică (persoane care au suferit mari traume psihice și fizice prelungite în timp intră, ca o reacție de apărare într-o amnezie cronică, totală sau parțială) sau, s-au rezumat la exprimarea recunoștinței față de binefăcători în mod personal și direct, etc.
Drepți între popoare după etnie și țara de origine la 1 ianuarie 2017 thumb|200 px|Diploma Drept între popoare acordată D-nei Maria Kotarba, Polonia 200 px|thumb|Numele celor Drepți între popoare maghiari și străini care au salvat evrei din Ungaria, încrustate în marmoră în Parcul Wallenberg din Budapesta , premiul a fost acordat la 26.513 de persoane.
Locul Țara Numărul de premii16.86325.59533.99542.57351.7316891784486829641106011157212335132041413915136161181711718109197920752167226023492447252426, 22282029, 10311532933534, , 337, , , , 241 , , , , , , , , , 1
Lista cetățenilor români distinși cu titlul „Drept între Popoare” În lista de mai jos, România figurează cu 54 de „Drepți între popoare”, în realitate, aproape 70, considerând titlurile colective, acordate în câteva cazuri, pe familie.Drepți între popoare, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” - cf.http://www.inshr-ew.ro/drepti-intre-popoare thumb|100 px|Bustul Vioricăi Agarici din gara Roman Viorica Agarici (1886-1979), președinta filialei locale a Crucii Roșii din Roman în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În noaptea de 2 iulie 1941, în gara din Roman, după ce s-a îngrijit de tratarea militarilor răniți care se întorceau de pe frontul de est, ea a auzit gemetele evreilor din „trenul morții" care transporta supraviețuitorii pogromului de la Iași. Folosind funcția pe care o ocupa, ea a învins opunerea însoțitorilor trenului și a oficialităților locale, obținând permisia să le dea apă și alimente evreilor muribunzi din tren. Dosar 2062. Rozalia Antal din Satu Mare, Transilvania de Nord, și-a salvat vecinii, familia de evrei Handler, ascunzându-i în casa sa, în decursul celui de-Al Doilea Război Mondial. Dosar 0593. Anuțoiu T. Anghel. Născut în satul Nistorești, Vrancea, a trăit în satul Naruja din județul Vrancea. Între anii 1938-1944, Anghel T. Anuțoiu a fost secretarul și reprezentantul asociației veteranilor de război Marele Voievod Mihai. El a avertizat pe evreii din comunitățile din Bacău, Brașov, Odobești, Piatra-Neamț și Buzău că urmau să fie arestați, așa că au putut fugi la timp și i-a ajutat să găsească adăpost. Dosar 1395. Vasile Băiaș, Maria Băiaș. Vasile Băiaș și soția lui, Maria, erau țărani români care trăiau în satul Viile Dejului, cam la 5 km de orașul Dej din Transilvania. În aprilie 1944, când s-a înființat ghetoul din Dej, soții Băiaș le-au adus alimente cunoștințelor lui, familia Steinfeld și i-au ascuns pe băieții familiei la ferma lor. Dosar 615. Dumitru Beceanu. Dr. Dumitru Beceanu, farmacist, deținea o farmacie în Iași și era ofițer în rezervă al armatei române. La 29 iunie 1941, când a început pogromul în Iași, Beceanu le-a propus celor doi angajați evrei ai săi să se ascundă în apartamentul lui, care se afla deasupra farmaciei. Încă aproximativ 20 de evrei și-au găsit adapost acolo. Dosar 3515. Gheorghe Cojoc. Inginer forestier din vecinătatea orașului Târgu Neamț. În iulie 1942, ing. Gheorghe Cojoc a obținut de la autoritățile din orașul Piatra Neamț ca 50 de evrei să muncească în pădurile din jurul Târgu Neamțului. În acest fel i-a salvat pe acești evrei de la deportarea în Transnistria. Dosar 2731. Cuciubă Traian - tatăl, Cuciubă Traian - fiul. Tatăl și fiul Cuciubă și-au ajutat prietenul evreu, Rosenthal, dintr-un mic orășel din Transilvania de Nord, să scape de deportarea din 1944, trecându-l ilegal în partea românească a Transilvaniei. Dosar 8923. Theodor Criveanu. Theodor Criveanu (n. ? - d. 1988) a fost un ofițer român care a primit ordinul să facă listele cu evreii apți pentru munca obligatorie, aceștia nemaifiind trimiși în lagăre. El și-a riscat viața acordând permise de muncă pentru mii de evrei care nu îndeplineau condițiile solicitate de comandanți, salvându-le astfel viața. După terminarea războiului el s-a căsătorit cu fiica unuia dintre evreii căruia îi salvase viața. În 2007, Criveanu a primit titlul post mortemStiri - stiri online, stiri TV, stiri video, stiri mobil | REALITATEA.NET. Dumitru, Adrian Strauss-Tiron, Gabriela - Catană Maria. Au salvat o familie din Transnistria. Dosar 6843. thumb|100 px|Regina mamă Elena a României Regina mamă Elena a României (Prințesă de Grecia și Danemarca, n. 2 mai 1896 la Atena, Grecia - d. 28 noiembrie 1982 la Lausanne, Elveția). S-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deportării evreilor din Cernăuți. După ce s-au adresat mai multor personalități, Regina mamă Elena, însoțită de Patriarhul Nicodim Munteanu, au apelat direct la Ion Antonescu, care a cedat și a admis ca acei evrei care nu fuseseră încă deportați din Cernăuți să rămână acolo „temporar". Ajutorul trimis de dânsa în 1942 a salvat viețile a mii de evrei din Transnistria. În 1943 și la începutul lui 1944, Regina mamă Elena a ajutat la întoarcerea a mii de evrei care rămăseseră în viață, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria. În anul 1993, Statul Israel și Institutul Yad Vashem i-au conferit post-mortem Titlul și Medalia Dreaptă Între Popoare. Dosar 5106.„Memorandum privind sprijinul acordat evreilor din România de Regina Mamă Elena în timpul celui de Al Doilea Război Mondial”, http://www.isro-press.net/Regina.Mama.Elena/Memorandum.html . Stefan Farkaș, Rozalia Farkaș. În septembrie 1944, Eugen Szabo (fost Salzberger), un tânăr evreu, se afla într-un detașament de muncă forțată al armatei ungare staționat lângă orașul Oradea. Soții Farkaș i-au ascuns pe Szabo, împreună cu alți 8 colegi din detașamentul de muncă, în pivnița casei lor. Dosar 5103. Constanța Florescu. Constanța Florescu (n. 1908), din București, a adăpostit-o cu grijă și devotament, în casa sa, între anii 1941-1944, pe Roza Hendler. Dosar 4398. Gheorghe Petre I. Preot ortodox în Sarovo, regiunea Golta, a ajutat și a salvat mulți evrei din ghetoul Crivoi-Ozero, Transnistria. Dosar 10060. Alexandru Ghițescu. La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la București, când vecinul lui, avocatul Joseph Morgenstern i-a bătut la ușă cerându-i ajutorul, Ghițescu l-a ascuns în casă până când a trecut primejdia, salvându-i viața. Dosar 5014. Rozalia Grosz, Bandi Grosz. În mai 1944, Bandi Grosz, din Dej, Transilvania, a ascuns-o pe evreica Schnable sub roata de rezervă a camionului său și a strecurat-o afară din ghetou. Dosar 1549. thumb|100 px|Prințul Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja Hîj Simion, Hîj Metzia. Dr. Simion Hîj, avocat din Cernăuți, a ajutat mai multe familii evreiești. Când a început evacuarea ghetoului, Dr. Hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate de către jandarmeria româna, pentru a fi trimise spre deportare. Dosar 725. Peter Lajos, trăia în 1944 la Cluj. El a salvat viața evreului Neumann aranjându-i o identitate falsă, ca Janos Kovacs. Dosar 3941. Constantin Karadja, prinț, membru de onoare al Academiei Române, a fost un diplomat român (între 1931-1941, Consul General al României la Berlin și între anii 1941-1944, directorul departamentului consular în Ministerul de Externe la București) care a salvat de deportare și exterminare peste 51.000 de persoane din Germania, Franța, Ungaria și Grecia acordându-le pașapoarte și vize românești. Dosar 10472. . thumb|100px|Áron Márton, episcop de Alba Iulia. Gravură: Muhi Sándor. Áron Márton (1896-1980), episcop romano-catolic de Alba Iulia. În data de 18 mai 1944 a ținut o predică în Biserica Sf. Mihail din Cluj în care a luat apărarea evreilor. A fost declarat persona non grata de autoritățile fasciste ungare și trimis sub escortă până la frontiera cu România.pag. 353. Florian Manoliu, diplomat român în Elveția, a participat la salvarea unor evrei maghiari în anul 1944. Dosar 9160. Emilian Mărculescu. În 1942, în câteva călătorii la Cernăuți, Emilian Mărculescu a reușit să mituiască un ofițer de poliție român, care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul nopții, sub pretextul că trebuia să-i transfere nemților, spre a fi executați. Dosar 4779. Valeriu Moldovan. Valeriu Moldovan era proprietarul unui atelier de dulgherie din Bistrița, Transilvania de Nord. El a salvat familia Fleischman în 1944. Dosar 5999. Motora Sabin. Ofițer de carieră în jandarmeria română, comandantul lagărelor Grosulovo și Vapniarka, Sabin Motora a luat măsuri de evacuare a prizonierilor evrei din Vapniarka la Grosulovo, mai aproape de granița română, contrar ordinului primit, de a-i transfera spre est, în marș forțat, pentru a muri pe drum, sau a fi predați germanilor. El a făcut tot ce a putut ca să salveze viețile evreilor, în ciuda faptului că astfel își risca propria viață și cariera militară. Dosar 2394. Rozsi Muranyi. În timpul războiului, Rozsa Muranyi trăia în Oradea Mare, Transilvania. După invadarea Ungariei de către Germania, în martie 1944, Muranyi a ascuns 8 evrei, din 23 aprilie 1944 până în 12 octombrie 1944, când orașul a fost eliberat. Dosar 534. Elisabeta Nicopoi-Strul. Datorită lui Nicopoi, familia Strul, șapte persoane - tatăl, mama și frații - au fost salvați în timpul pogromului de la Iași, la 29 iunie 1941. Dosar 3416. Nits Janos, Nits Gyula, Nits Aliz. Au salvat evrei în Transilvania de Nord, în 1944.