thumb|Semn convențional meteorologic pentru grindină

Grindina este o formă de precipitații, particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafața solului în formă de gheață. Se formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute (sub 0 °C). Procesul de formare are loc exclusiv în interiorul norilor de furtună de tip Cumulonimbus, caracterizați de curenți ascendenți foarte puternici.

Acești curenți ridică picăturile de apă la altitudini unde temperaturile sunt extrem de scăzute (frecvent sub -40 °C). Aici are loc fenomenul de supraînghețare, iar apa lichidă îngheață instantaneu la contactul cu nuclee de condensare (particule de praf sau cristale de gheață).

Structura internă a particulelor de grindină de mari dimensiuni prezintă adesea straturi concentrice, formate prin trecerea repetată a nucleului de gheață prin zone cu umiditate și temperaturi diferite din interiorul norului.Ce este grindina și cum se formează, Vremea în România, 31 martie 2026.

thumb|Particulă de grindină cu diametrul de aproximativ 6 cm.

Particulele de gheață au în general o formă neregulată, diametrul mediu fiind în general de 5 – 50 mm, dar putând fi mult mai mare în cazul furtunilor electrice. Particulele sunt formate din gheață transparentă sau dintr-o alternanță de staturi de gheață transparentă și gheață translucidă, grosimea straturilor fiind de cel puțin 1 mm. Cea mai grea grindină a avut 1 kilogram și a căzut în anul 1986 în Gopalganj, Bangladesh.

Grindina se produce mai ales în sezonul cald, fiind asociată cu averse, vânt și descărcări electrice. În România este mai frecventă în Bărăgan, Dobrogea și sudul Moldovei și este întotdeauna provocată de nori cumulo-nimbus.

Efectele grindinei

Prin acțiunea de izbire, grindina poate cauza prejudicii majore asupra culturilor agricole, poate deteriora acoperișurile imobilelor sau caroseriile mașinilor. Sunt cunoscute cazuri în care, din cauza dimensiunilor mari ale fragmentelor, au murit 300 de persoane în Bangladesh. Pe teritoriul României, în data de 20 iunie 1997, în 2 localități din județul Dolj, au murit 4 persoane. Martorii spun că dimensiunile unui fragment depășeau mărimea unui ou de struț, stratul de grindină atingând atunci cca 50 cm. De asemenea, la 3 săptămâni după vijelie, pe câmp încă mai erau iepuri morți, iar în crâng nu se mai auzea ciripit de păsări. Fragmente cu dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost înregistrate și în Comuna Rucăr la data de 13 august 1999. Alte zone în care s-au înregistrat furtuni cu grindină mare sunt în: Brăila (7 iunie 1880); Iași (4 august 1950); București-Băneasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie 1991), Dorohoi(4 mai 2019), Zalău (28 mai 2019).

Schimbările climatice și creșterea instabilității atmosferice au dus la o frecvență mai mare a grindinei de mari dimensiuni. Din punct de vedere economic, pagubele sunt semnificative. În România, doar în luna iunie 2024, sectorul agricol a înregistrat daune avizate de aproximativ 65 milioane de lei, județele cele mai afectate fiind din sudul și sud-estul țării. În prima jumătate a anului 2025, avizările de daune pe segmentul asigurărilor (incluzând auto și locuințe) au înregistrat creșteri majore, cu despăgubiri de ordinul zecilor de milioane de euro.

Grindina reprezintă un pericol major și pentru aviație. Impactul la viteze de croazieră poate deteriora grav structura aeronavelor, în special conul radar (botul avionului) și parbrizele cabinei de pilotaj, motiv pentru care aeronavele utilizează radare meteorologice la bord pentru a evita norii Cumulonimbus.

Combaterea grindinei

Pentru protejarea culturilor agricole, în România funcționează Sistemul Național Antigrindină. Acesta utilizează rachete speciale care dispersează iodură de argint în interiorul norilor periculoși. Substanța creează artificial un număr mare de nuclee de condensare, forțând formarea unor particule de gheață mult mai mici, care fie se topesc înainte de a atinge solul, fie cad sub formă de grindină fină, reducând astfel potențialul distructiv.

Note

Vezi și Măzăriche Ploaie înghețată

Categorie:Precipitații atmosferice