Alegerile locale din 2024 în România au avut loc la data de 9 iunie 2024, concomitent cu alegerile europene, i.e., pentru Parlamentul European (PE). La alegerile locale, s-a votat pentru primarii din fiecare comună, oraș sau municipiu, pentru consilierii locali și județeni precum și pentru președinții consiliilor județene. Pentru a fi votat, trebuia să fi fost îndeplinite următoarele condiții: cetățenie română, vârsta de cel puțin 18 ani până în ziua alegerilor, domiciliul sau reședința stabilite în circumscripția electorală și înregistrare pe listele electorale permanente sau temporare.

Principalii șase competitori politici la alegeri locale din 2024 au fost Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și PRO România (PRO). Pe lângă cei șase competitori politici principali anterior enumerați, la alegeri au mai participat și alte formațiuni politice precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) sau Partidul Ecologist Român (PER) și Partidul Verde (PV) în cadrul alianței AER pentru România (AER). Totodată, principalele două alianțe electorale în competiție în cadrul acestor alegeri locale au fost Coaliția Națională pentru România (CNR; alternativ Coaliția PSD-PNL de asemenea) respectiv Alianța Dreapta Unită (ADU).

Guvernul care a organizat aceste alegeri locale a fost guvernul Ciolacu, reprezentând Coaliția Națională pentru România (CNR), alcătuită din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), inițial cuprinzând și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), această formațiune politică rămânând în coaliția respectivă până în 2023. Aceste alegeri locale au fost câștigate de Partidul Social Democrat (PSD).

Context Anterioarele alegeri locale din 2020 au fost câștigate de Partidul Național Liberal (PNL), cu toate că Partidul Social Democrat (PSD) a obținut semnificativ mai mulți primari și președinți de consiliu județean (CJ) decât Partidul Național Liberal (PNL). În acest caz, câștigătorul de facto al alegerilor locale din 2020 a fost Partidul Social Democrat (PSD), în schimb câștigătorul de jure a fost Partidul Național Liberal (PNL), conform votului popular și, prin urmare, scorului politic general.

În plus, Alianța USR-PLUS (în prezent doar Uniunea Salvați România, USR, după ulterioara scindare a unei facțiuni opozante din acest partid care a devenit partidul Reînnoim Proiectul European al României, REPER pe scurt) s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește votul popular, totuși nu a reușit să obțină o reprezentare importantă la nivel național (pentru primari, consilieri locali și municipali și consilieri județeni deopotrivă). Între timp, Partidul Național Liberal (PNL) s-a extins la nivel politic local și la nivel național cu absorbția integrală a Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) la sfârșitul lunii martie 2022.

În București, primarul în exercițiu Nicușor Dan și-a exprimat recent intenția de-a candida pentru un nou mandat, sperând să fie sprijinit de principalele partide politice de centru-dreapta care l-au susținut la alegerile locale anterioare din 2020. Cu toate acestea, din octombrie 2023, Partidul Național Liberal (PNL) a refuzat să-l mai susțină pe Nicușor Dan pentru un nou mandat de primar general al Bucureștiului. În același timp, Dan a anunțat că va candida ca independent, la fel ca în 2020, și speră să fie susținut de majoritatea partidelor de centru-dreapta. Între timp Alianța Dreapta Unită (ADU) constituită din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) a anunțat că-l va susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat. De asemenea, Nicușor Dan a obținut susținere politică suplimentară în cadrul acestor alegeri locale din partea partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER).

În contrapondere, conform unor sondaje de opinii efectuate înainte de alegeri, s-a arătat faptul că alte câteva orașe mari au favorizat Uniunea Salvați România (USR) în administrația publică, iar altele, Partidul Național Liberal (PNL). Tendința politică predominantă înainte de alegeri, conform sondajelor de opinie, a fost ca Partidul Social Democrat (PSD) să fie partidul politic dominant în sudul și estul României (adică în Muntenia, Oltenia, Dobrogea și, respectiv, Moldova), Partidul Național Liberal (PNL) în centrul și nordul țării (adică în Transilvania și Bucovina), și Uniunea Salvați România (USR), sporadic la nivel urban în partea de sud-vest a țării, mai precis în Banat.

La data de 21 februarie 2024, coaliția de guvernare formată din PSD și PNL a anunțat comasarea oficială a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European (PE), programate la data de 9 iunie. Această comasare a fost însă aspru criticată de opoziție și percepută precum și descrisă ca fiind neconstituțională.

Sistem electoral Sistemul electoral pentru alegerile locale din România se bazează Legea nr. 115 din 19 mai 2015. Candidații pentru alegerea primarilor, consiliilor locale și județene sunt aleși prin votul direct al cetățenilor. Alegătorii votează pentru candidații sau listele de candidați care concurează în circumscripția lor electorală specifică. Primarii, președiinții conliilor județene, consiliile locale și consiliile județene sunt alese pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea de realegere.

Primarii și președinții consiliilor județene sunt aleși în urma unui scrutin uni-nominal într-un singur tur. Este ales candidatul care obține cele mai multe voturi valabil exprimate. În situația de balotaj, se organizează un al doilea tur de scrutin.

Pentru repartizarea mandatelor de consilier local sau județean, biroul electoral de circumscripție stabilește pragul electoral al circumscripției, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripția respectivă. În cazul alianțelor politice sau alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianței 2%. Pentru alianțele cu cel puțin 3 membri, pragul electoral este de 8%.

Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral din circumscripția pentru care candidează. Este declarat ales candidatul independent care a obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral.

Coeficientul electoral se calculează ca fiind numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidați și pentru candidații independenți care au întrunit pragul electoral la numărul total de consilieri din circumscripția electorală respectivă;

Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București. Candidații independenți pentru funcția de președinte al consiliului județean trebuie să prezinte o listă de susținători, care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 2.000.

Lista partidelor politice principale înainte de alegeri În tabelul de mai jos sunt reprezentate la nivel statistic marea majoritate a mandatelor administrative câștigate la nivel național în România de următoarele 12 partide politice (atât majore cât și minore) după alegerile locale din 2020 (pe baza numărului lor total de reprezentanți aleși), precum și a acestora. Repartizarea actuală a mandatelor administrative câștigate anterior în România în 2020 la nivel politic local, conform celor 4 categorii principale, este următoarea pentru următoarele partide politice (statistică parțial corectă conform începutului lunii aprilie 2024, cu date noi strict pentru două categorii de primari, mai precis de la PSD respectiv PNL):

+PartidPozițieIdeologieLiderPreședinți CJPrimăriiCJCLPSDPartidul Social DemocratCentru-stângaSocial-democrație, Conservatorism social, Populism de stânga, Pro-EuropenismMarcel CiolacuPNLPartidul Național LiberalCentru-dreaptaLiberalism conservator, Pro-Europenism, Populism de dreapta, de facto big tent/catch allPopularismNicolae CiucăUDMR/RMDSZUniunea Democrată Maghiară din RomâniaCentru-dreaptaRegionalism, Transilvanism, ConservatorismHunor KelemenPMPPartidul Mișcarea PopularăCentru-dreaptaConservatorism, Creștin democrațieEugen TomacUSRUniunea Salvați RomâniaCentru spre centru-dreaptaLiberalism, Liberalism economic, Anticorupție, Federalism europeanCătălin DrulăPROPRO RomâniaCentru-stângaLiberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, ProgresismVictor PontaPERPartidul Ecologist RomânCentru spre centru-dreaptaConservatorism⁠, EcologismFlorin SecarăPVPartidul VerdeCentru spre centru-stângaEcologism, Conservatorism verdeMarius LazărLavinia CosmaAURAlianța pentru Unirea RomânilorDreapta spre extrema dreaptăIredentism românesc, Populism de dreapta, Fundamentalism creștin, Naționalism românesc, EuroscepticismGeorge SimionPUSLPartidul Umanist Social LiberalCentru-stângaUmanism pragmatic, Liberalism social, PopulismDaniel IonașcuFDGR/DFDRForumul Democrat al Germanilor din RomâniaCentru spre centru-dreaptaDrepturile minorității germanePaul-Jürgen PorrPNȚCDPartidul Național Țărănesc Creștin DemocratCentru-dreapta spre dreaptaConservatorism naționalAurelian Pavelescu

Candidați Număr de candidați la nivel național Numărul total al candidaților pentru alegerile locale a scăzut cu aproximativ 50.000 față de alegerile locale precedente din 2020, totalul de candidați înscriși fiind de 207.396. În tabelul de mai jos, se poate observa distribuția candidaților pe partide politice:

+PartidCLPrimăriiCJPreședinți CJPSDPartidul Social DemocratPNLPartidul Național LiberalAURAlianța pentru Unirea RomânilorUSRUniunea Salvați RomâniaPMPPartidul Mișcarea PopularăFDPartidul Forța DrepteiPUSLPartidul Umanist Social LiberalS.O.S.Partidul S.O.S RomâniaPROPRO RomâniaPERPartidul Ecologist RomânPRMPartidul România MarePVPartidul VerdeREPERReînnoim Proiectul European al RomânieiPNCRPartidul Național Conservator RomânPRAPartidul România în AcțiuneMRSMișcarea România SuveranăADPartidul Alternativa DreaptăPartide ale minorităților naționalePartide ale minorităților naționaleUDMR/RMDSZUniunea Democrată Maghiară din RomâniaPRPEPartida Romilor „Pro Europa”AMTAlianța Maghiară din TransilvaniaIndependenți Candidați independențiINDCandidat independent

Pragurile electorale necesare pentru mandate sunt următoarele: candidat independent = 3,25%, partid unic = 5%, alianță din două partide = 7%, alianță din trei sau mai multe partide = 9%. Alegerile din județul Galați vin și cu două surprize. Doi candidați independenți au fost primii cărora li s-au validat dosarele de candidatură, deși aceștia, conform legii, vor fi puși ultimii pe buletinele de vot.

Candidați la primăriile principalelor orașe (sectoare și PMB în cazul Bucureștiului) și la președinția CJ

București