Pavel Dicescul (în ; ) a fost un avocat, filosof, latifundiar, antreprenor, jurnalist și scriitor basarabean. Membru al Consiliului de Stat al Imperiului Rus.
Biografie S-a născut într-o familie de moșieri nobili moldoveni din gubernia Basarabia. A absolvit liceul „Richelieu” din Odesa. În 1862 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Moscova, cu titlul de student deplin. În același an a intrat la Facultatea de Filosofie a Universității din Berlin, iar în septembrie 1864 s-a transferat la Universitatea din Heidelberg, pe care a absolvit-o în 1865 cu titlul de doctorat.
După ce s-a întors în gubernie, a fost ales „mediator civil” al celui de-al 4-lea district din ținutul Orhei, în 1868 a fost ales în funcție „evaluator”. În anii 1869-1881 și din 1894 a fost magistrat onorific, iar timp de trei cincinale a fost președinte al congresului judecătorilor civili din ținutul Orhei. În 1869 a fost președinte al conducerii ținutului Orhei. În 1873-1875 a fost președintele consiliului gubernial de zemstvo din Basarabia.
Între anii 1875 și până în 1902, a activat preponderent în agricultură. Fiind un însemnat proprietar de pământ, acesta deținea 1.524 de zeciuieli de pământ (aprox. 1.600 de hectare), de asemenea, deținea o fabrică de țiglă care producea „plăci din Marsilia”.
În 1881 Dicescul a fost promovat în funcția de evaluator colegial. A revenit la activitățile sale anterioare în 1893, când a fost ales conducător al zemstvei ținutului Chișinău. În 1893-1905 a fost membru din partea nobilimii în filiala din Odesa a „băncii nobiliare de stat”. În 1895, a fost ales mareșal al nobilimii ținutului Chișinău. În 1902 a fost ales magistrat onorific pentru ținutul Chișinău. În 1905 a devenit deputat al adunării nobiliare a ținutului Orhei. A fost delegatul nobilimii basarabene la primul și al cincilea congres al Nobilimii ruse. În 1906 a fost redactor-editor al ziarului Bassarabeț („Basarabeanul”).
La 25 martie 1906, a fost ales membru al Consiliului de Stat al Imperiului Rus din partea adunării guberniale basarabene. A fost membru al grupului „Centru”, la începutul anului 1908 s-a mutat în grupul „Dreapta”. Din 1908 până în 1909 a fost membru al Comisiei de finanțe. A fost membru al unor comisii speciale pentru facturi: „În ceea ce privește închiderea portului liber pentru importul de mărfuri străine către Guvernoratul General Amur și Regiunea Transbaikal a Guvernatorului General Irkutsk” în 1908, „Cu privire la măsurile de combatere a filoxerei și altor dăunători ai strugurilor” în 1909. A murit la Sankt Petersburg.
A fost căsătorit și a avut doi copii (unul dintre ei fiind soprana Anastasia Dicescu).
Pavel Dicescul și renașterea națională a românilor basarabeni Rolul lui Pavel Dicescul în renașterea națională a românilor basarabeni a fost unul important. Alături de Pavel Gore sau Vladimir Herța, el făcea parte din gruparea "vechilor moldoveni" (nobili basarabeni nerusificați), care erau mai moderați decât studenții români de la universitățile rusești (cum ar fi Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu sau Pantelimon Halippa). Ei au fondat în 1906 Societatea moldovenească pentru răspândirea culturii naţionale, al cărei președinte a fost Dicescul. Aceasta era o replică întârziată a Societăţii literare de la Bucureşti (1866), a ASTREI transilvănene (1861) şi a societăţilor culturale din Bucovina (1863) şi Dobrogea (1870). În decembrie 1905, Dicescul a trimis un memoriu guvernului de la Petersburg, arătând caracterul românesc al populaţiei basarabene şi cerând ridicarea ei din ignoranţa la care a dus-o rusificarea, prin chemarea la cultură prin limba naţională şi redeschiderea şcolilor româneşti. Pentru această atitudine, Dicescul a fost poreclit Marele Nanu.
Pavel Dicescu vizita des orașul Iași, unde avea prieteni.https://www.dacoromania-alba.ro/nr72/bucerdea.htm
Datorită activității sale în domeniul culturii românești, Dicescul a fost ironizat de Pavel Crușeveanu, liderul Sotniilor Negre din Basarabia, care scria: „în persoana domnului Dicescu, Consiliul de Stat capătă un aprig românofil, care, desigur, va simpatiza cu toate autonomiile, începând cu autonomia Basarabiei, deși după noi din partea sa ar fi mult mai loial să pună de-a dreptul chestiunea unirii Basarabiei cu România".https://dacoromania.net/article/mi%C8%99carea_na%C8%9Bional%C4%83_rom%C3%A2nilor_basarabeni_%C3%AEn_perioad%C4%83_1905-1914
Legături externe Деятели России : 1906 г. / Ред.-изд. А. М. Шампаньер. — Санкт-Петербург, 1906. — 340 с. разд. паг. : ил.; стр. 39 Дическул Павел Викторович Государственный совет : Ист. очерк/ Сост.: А.Г., М.Л. Левенсон. - Санкт-Петербург : тип. "Россия", 1907. - XII, 243 с., 1 л. : портр.; С. 143 Revoluția din 1905 în Basarabia Țaristă și urmările ei (1905 - 1906) la Istoria.md
Categorie:Nașteri în 1839 Categorie:Decese în 1909 Categorie:Basarabeni Categorie:Filozofi din secolul al XIX-lea Categorie:Filozofi din secolul al XX-lea Categorie:Filozofi români Categorie:Scriitori din secolul al XX-lea Categorie:Teoreticieni ai dreptului din secolul al XIX-lea Categorie:Teoreticieni ai dreptului din secolul al XX-lea Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea Categorie:Absolvenți ai Universității de stat din Moscova Categorie:Absolvenți ai Universității din Heidelberg Categorie:Decese în Sankt Petersburg Categorie:Membri ai Consiliului de Stat al Imperiului Rus Categorie:Români basarabeni Categorie:Politicieni basarabeni Categorie:Militanți ai românismului Categorie:Nobili ruși Categorie:Opozanți ai rusificării Basarabiei