__FARACUPRINS__
1993 (MCMXCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Evenimente
Ianuarie 1 ianuarie: Scindarea federației cehoslovace în Republica Cehă și Slovacia. 2 ianuarie: În Germania, arhivele STASI sunt deschise publicului. 3 ianuarie: Moscova: Parafarea acordului de dezarmare strategică START II ce prevedea diminuarea în 10 ani cu două treimi a arsenalelor nucleare strategice ale Rusiei și SUA. 20 ianuarie: Democratul Bill Clinton a depus jurământul, fiind învestit drept al 42-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. 26 ianuarie: Václav Havel a fost ales președinte al Cehiei
Februarie 1 februarie: România semnează acordul de asociere cu Comunitățile Europene și statele membre ale acestora (Acordul European), baza legală a relațiilor româno-comunitare. 17 februarie: Academia Română decide, prin votul nominal al membrilor săi, revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”, în anumite poziții din cuvânt și la scrierea cu „sunt”, „suntem”, sunteți” în loc de „sînt, sîntem, sînteți”. Decizia este criticată de unii lingviști și oameni de cultură care consideră că discuția asupra ortografiei a fost politizată fără argumente lingvistice reale. În practică, ambele siteme vor coexista. 26 februarie: A fost înregistrat primul atentat cu bombă la baza unuia din cele două turnuri ale ansamblului arhitectural World Trade Center. 26 februarie: Domeniul .ro este înregistrat în baza de date IANA.
Martie 27 martie: Jiang Zemin devine președinte al Chinei. Este succesorul lui Yang Shangkun.
Aprilie 6 aprilie: Un accident nuclear are loc la Tomsk 7 în Rusia. 8 aprilie: Macedonia este admisă ca membru ONU. 10 aprilie: Realizarea primei transmisii, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spațiale. Un astronaut american al stației Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul stației orbitale ruse Mir. 14 aprilie: Regele Mihai renunță la vizita de Paște din România (la Timișoara) considerând umilitoare condițiile de Guvernul Văcăroiu. 15 aprilie: S-a lansat, prima dată, un post de radio al trustului Media Pro, Pro FM. 21 aprilie: Ministrul de finanțe destituie conducerea Gărzii Financiare în frunte cu generalul Gheorge Florică. Acesta susține că a deranjat SRI și câteva firme importante, afirmații dezmințite de SRI. Dezvăluirile generalului vor duce, o lună mai târziu, la înființarea unei Comisii parlamentare de anchetare a cazurilor de corupție. 26 aprilie: Curtea Supremă de Justiție dă sentința în procesul membrilor fostului C.P.Ex., acuzați de complicitate la omor deosebit de grav și complicitate la tentativă de omor deosebit de grav, pentru care inculpațiii sunt condamnați la: Tudor Postelnicu - 7 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, Ion Dincă - 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor, Emil Bobu și Manea Mănescu - 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor.
Mai 11 mai: Data înființării Partidul Democrat, succesor al FSN. 24 mai: Eritreea își câștigă independența față de Etiopia. 31 mai: Disoluția Dietei poloneze. Simplificarea reprezentării electorale limitează partidele care au obținut 5% din voturi.
Iunie 6 iunie: În Mongolia se desfășoară primele alegeri prezidențiale directe. 16 iunie: Inaugurarea primului post privat de televiziune din România - „SOTI". 23 iunie: Biserica Catolică și Bisericile Ortodoxe adoptă Declarația de la Balamand, conform căreia unitatea creștinătății nu poate fi făcută cu forța. 28 iunie: Andrei Șerban, director al Teatrului Național București, își prezintă demisia din funcție, din cauza neînțelegerilor cu Ministerul Culturii. 29 iunie: Președintele Ion Iliescu cere guvernului să cerceteze condițiile încheierii afacerii Petromin.
Iulie 1 iulie: Guvernul Văcăroiu introduce taxa pe valoarea adăugată (TVA), care înlocuiește impozitul pe circulația mărfurilor, prin OG 3/1992. 1 iulie: Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei își dă avizul pentru admiterea României, ca membru cu drepturi depline, în Consiliul Europei. 2 iulie: FDSN și Partidul Socialist Democratic Român semnează protocolul de fuziune. 6 iulie: Guvernul Văcăroiu face cunoscut că a declanșat o acțiune judiciară împotriva lui Mihai de Hohenzollern, la Tribunalul de la Geneva în vederea recuperării a 42 de tablouri proprietate a statului român care, conform părerii guvernului, au fost scoase din țară de regele Mihai. Instanțele internaționale vor respinge acțiunea juridică inițiată de Guvernul Văcăroiu. 9 iulie: Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN) a hotărât schimbarea denumirii partidului în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). Se alege conducerea PDSR: Oliviu Gherman - președinte, Adrian Năstase - președinte executiv. 22 iulie: Ministrul apărării naționale Niculae Spiroiu anunță intenția de a-l trece în rezervă pe generalul Gheorghe Florică, fost comisar-șef al Gărzii Financiare, ca urmare a unor declarații politice despre corupția guvernului pe care acesta le-a făcut la Europa Liberă și la BBC. 23 iulie: Delegația FMI nu finalizează acordul de împrumut pe 1993 între România și FMI. 26 iulie: Începe vizita oficială a lui Ion Iliescu în patru țări latino-americane: Argentina, Uruguay, Chile și Columbia. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt și semnarea unor acorduri de cooperare. 27 iulie: Reprezentanta Băncii Mondiale cere statului român să îndeplinească anumite obligații care ar asigura organismele financiare internaționale că economia României se redresează: regim valutar liberalizat, control al inflației, balanța de plăți echilibrată, dobânzi real-pozitive. Banca Mondială amână tranșele de împrumut pentru redresarea economiei românești.
August 4 august: Primul-ministru Nicolae Văcăroiu refuză negocierile cu minerii din Valea Jiului aflați în grevă generală din 2 august. S-au solicitat creșteri salariale pe care guvernul le consideră că depășesc posibilitățile financiare ale Regiei Autonome a Huilei, care este finanțată de la bugetul statului. 10 august: Miron Cosma le vorbește minerilor despre obligația de a înceta greva și despre lipsa de resurse financiare a guvernului. 11 august: Mecanicii de locomotivă declară grevă generală, Sindicatul neîndeplinind însă obligația legală de a asigura 30% din traficul feroviar, producând perturbări și pagube considerabile. 17 august: În urma negocierilor dintre Sindicate și Cotroceni, o parte din mecanicii de locomotivă reiau lucrul, alții continuă greva deși în 13 august Curtea Supremă de Justiție suspendase greva pe o durată de 80 de zile pentru că subminează ecomonia națională. Biroul Executiv al guvernului ia măsuri excepționale iar greva feroviarilor încetează. 18 august: Liderii sindicali ai mecanicilor de locomotivă sunt audiați de Parchet sub acuzația de subminare a economiei naționale. Peste câteva zile se vor desface contractele de muncă pentru 12 sindicaliști. 18 august: Consiliul Minorităților propune inscripții bilingve în localitățile unde minoritățile reprezintă 10% din populație.
Septembrie 13 septembrie: Organizația pentru Eliberarea Palestinei a decretat sărbătoare națională ziua de 13 septembrie, când, la Washington, Israelul și OEP au semnat acordul de autoguvernare palestiniană în Gaza și Ierihon. 17 septembrie: S-a lansat versiunea pan-europeană a Cartoon Network/TNT Classic Movies (devenit TCM) . 21 septembrie: Începe criza constituțională rusă. 26 septembrie: Alain Prost își câștigă al patrulea titlu mondial în Formula 1. 29 septembrie: Un cutremur în Maharashtra, India provoacă în jur de 10.000 de decese.
Octombrie 7 octombrie: România a fost primită în Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990, după ce în 1991 Parlamentul primise statut de invitat special la Adunarea Parlamentară a Consiliului și Guvernul primise un statut similar, în urma aderării la Convenția culturală europeană. 7 octombrie: Contestat de colegii de breaslă, Mircea Dinescu renunță la funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor, dând publicității o „Scrisoare către prieteni”, document cu valoare de demisie. 12 octombrie: Camera Reprezentanților a Congresului SUA votează în unanimitate pentru ca România să beneficieze de clauza națiunii celei mai favorizate. 12 octombrie: Camerele reunite ale Parlamentului aleg prin vot secret directorul SRI, funcție pentru care există o singură candidatură: Virgil Măgureanu.
Noiembrie 1 noiembrie: A luat ființă Uniunea Europeană, în urma Tratatului de la Maastricht. 9 noiembrie: Casa Regală transmite printr-un comunicat dorința regelui Mihai de a vizita România pentru a lua parte la festivitățile prilejuite de Ziua Națională a țării. 17 noiembrie: Ministerul Afacerilor Externe refuză să acorde viza de intrare în România a familiei regale. 23 noiembrie: La ora 21:00 a început să emită postul privat Antena 1. 29 noiembrie: Miting de proporții al sindicatelor (B.N.S., Alfa) în Piața Revoluției, unde se adună zeci de mii de persoane. Se aud lozinci antiguvernamentale și antiprezidențiale. Au loc mitinguri și în marile orașe ale țării.
Decembrie 1 decembrie: Puterea sărbătorește Ziua Națională la Alba Iulia, iar opoziția la București. 3 decembrie: A început să emită, la București, „Radio Romantic". 9 decembrie: Tiraspol: Sentința așa-numitului „tribunal al poporului transnistrean" în procesul grupului de patrioți, „grupul Ilașcu". Ilie Ilașcu este condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani. După opt ani de detenție și izolare, în mai 2001, Ilie Ilașcu va fi eliberat din închisoare. 30 decembrie: Israelul și Vaticanul stabilesc relații diplomatice.
Arte, științe, literatură și filozofie
14 ianuarie: A apărut primul numar al revistei „Dilema", publicație editată de Fundația Culturală Română, avându-l ca editor-fondator pe Andrei Pleșu. Koichi Domoto formează trupa de muzică ușoară japoneză, Kinki Kids. Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat peliculei Lista lui Schindler.
Nașteri
Ianuarie 6 ianuarie: Lil Reese, rapper american din Illinois 7 ianuarie: Jan Oblak, fotbalist sloven (portar) 9 ianuarie: Aminata, cântăreață letonă 11 ianuarie: Tatiana Gudkova, scrimeră rusă 11 ianuarie: Michael Vincent Keane, fotbalist englez 12 ianuarie: Zayn Malik (n. Zain Javadd Malik), cântăreț și compozitor britanic 13 ianuarie: Max Whitlock, sportiv britanic (gimnastică artistică) 16 ianuarie: WRS, cântăreț și compozitor român 16 ianuarie: Magnus Cort Nielsen, ciclist danez 17 ianuarie: Ádám Lang, fotbalist maghiar 18 ianuarie: Juan Fernando Quintero Paniagua, fotbalist columbian 19 ianuarie: João Mário (João Mário Naval da Costa Eduardo), fotbalist portughez 20 ianuarie: Nicholas Edward Choi, scrimer chinez 22 ianuarie: Netta Barzilai, cântăreață israeliană 23 ianuarie: Ryota Oshima, fotbalist japonez 26 ianuarie: Alexandru Cătălin Neagu, fotbalist român 27 ianuarie: Gheorghe Anton, fotbalist din R. Moldova 27 ianuarie: Yaya Sanogo, fotbalist francez (atacant) 27 ianuarie: Taro Daniel, jucător de tenis japonez 27 ianuarie: Gheorghe Anton, fotbalist moldovean 30 ianuarie: Andrei Vasile Muntean, sportiv român (gimnastică artistică) 30 ianuarie: Andrei Muntean (gimnast), gimnast român
Februarie 2 februarie: Ravel Ryan Morrison, fotbalist britanic 3 februarie: Monica Mădălina Florea, sportivă română (alergare de fond) 3 februarie: Getter Jaani, cântăreață estoniană 3 februarie: András Szatmári, scrimer maghiar 3 februarie: Monica Mădălina Florea, alergătoare de fond română 4 februarie: Matej Mitrović, fotbalist croat 7 februarie: Toader-Andrei Gontaru, canotor român 9 februarie: Wataru Endo, fotbalist japonez 10 februarie: Mia Khalifa, actriță porno americană 11 februarie: Igor Dima, fotbalist din R. Moldova (atacant) 12 februarie: Rafinha Alcántara do Nascimento, fotbalist brazilian