Iakov Oksner (a publicat și sub pseudonimul Жак Нуaр, transliterat Jacques Noir; în ; )În mai multe surse, anul nașterii este indicat 1888. Conform certificatului de căsătorie emis de Rabinatul de Chișinău la 15 august 1907 (JewishGen.org), Oksner s-a născut la Fălești în 1884. a fost un evreu basarabean, poet-satirist, foiletonist și autor de poezii pentru copii rus.

Biografie S-a născut în târgul Fălești din județul Bălți, Basarabia (Imperiul Rus). A crescut la Bălți și Chișinău, tatăl său, Vigder Herș-Srul Oksner (1845—?) era, de asemenea, originar din Fălești.

În 1907, la Chișinău, s-a căsătorit cu Sofia Seegal (n. 1887, Chișinău–?). În 1910 s-a stabilit la Odesa, unde până atunci locuia familia soției sale. Și-a început cariera literară la Chișinău, unde în anii 1905-1909 a colaborat în ziarul Бессарабская жизнь („Viața basarabeană”). La Odesa a fost publicat în „Satirikon” (1916-1917), „Ogoniok” și „Epoca”.Окснер, Яков Викторович DIR.md

După revoluție rusă, s-a întors la Chișinău, unde a lucrat pentru ziarul Новое слово („Cuvântul nou”). În 1922 s-a mutat la Berlin, unde a publicat în Голосе эмигранта („Vocea emigrantului”), de asemenea, a publicat colecțiile de poezii Сквозь дымчатые стекла („Prin sticle fumurii”, 1922), Картонный паяц („Clovn de carton”, 1923), Лицом к Берлину („Cu fața spre Berlin”, 1924), Прищуренный глаз („Ochiul stricat”, 1925), На сквозняке („Într-un curent”, 1927), de asemenea, patru colecții de poezie pentru copii. A fost membru al cercului literar și artistic emigrant rus, organizat de Vladimir Klopotovski și Igor Severianin.

A fost publicat în ziarele Ruhl (Berlin), Сегодня („Astăzi”, Riga), Народная мысль („Gândul poporului”, ziar al evreilor din Riga), Время („Timpul”), Эхо („Ecoul”, Kaunas), alte ediții.Литература зарубежной РоссииСветлана Погодина. «Князь Петрушка и принцесса Марфушка» Жака Нуара: к (кино)поэтике тривиального текста 1920-х годов A fost membru al grupului „Cabaret al comedianților ruși” din Berlin (1931), împreună cu Vladimir Despotuli, Iuri Ofrosimov și Victor Glickman.

În ianuarie 1936 s-a mutat la București, unde a colaborat cu ziarul „Discursul nostru”. În 1940, odată cu ocuparea Basarabiei de către URSS, s-a întors la Chișinău. A murit în ghetoul din Chișinău.И. Г. Эренбург и В. С. Гроссман «Чёрная книга» (стр. 102)

Referințe

Categorie:Nașteri în 1884 Categorie:Decese în 1941 Categorie:Oameni din Fălești Categorie:Evrei din Basarabia Categorie:Poeți de limbă rusă Categorie:Poeți moldoveni Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite Categorie:Emigranți ruși în România Categorie:Ghetoul din Chișinău Categorie:Pieriți în Holocaust Categorie:Decese în Chișinău