Tiberiu Brediceanu () a fost un compozitor, folclorist român, și jurist, fratele lui Caius Brediceanu, fiul lui Coriolan Brediceanu și tatăl lui Mihai Brediceanu. A participat și în calitate de deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Biografie A studiat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, după care a obținut licența în drept la Budapesta. A participat la înființarea Teatrului Național, Conservatorului și Operei Române din Cluj (al cărei director a fost). A fost și membru corespondent al Academiei Române, președinte al Conservatorului "Astra" din Brașov, director al Băncii "Albina", sucursala Brașov. Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănățene și maramureșene.

Creația sa dedicată scenei a fost gândită pentru teatrul de amatori, fiind concepută astfel încât să fie accesibilă din punct de vedere tehnic și să pună în evidență un limbaj predominant folcloric. Simplitatea și coloristica bogată a unor lucrări, precum: La șezătoare (1908) și Învierea (1936) i-au atras compozitorului simpatia publicului.

Utilizarea permanentă a citatelor folclorice, armonizarea tonală clasică, tenacitatea în valorificarea muzicii populare sunt prezente și în muzica simfonică, de cameră și vocală.

Între anii 1927 și 1930, Tiberiu Brediceanu a colaborat ca folclorist cu Arhiva Fonogramică a Ministerului Artelor din București, activând intens în domeniul culegerii de folclor (peste 2 000 de melodii) în țară și peste hotare.

Activitate politică A fost membru al C.N.R. Brașov și a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ca delegat al „Societății pentru fond de teatru român” Brașov. A fost membru al Partidului Național-Țărănesc și deputat între 1919 - 1920.

Opere Compoziții muzicale Muzică de teatru: Poemul muzical etnografic: Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul în port, joc și cântec (1905) La șezătoare (1908) Învierea -pantomimă în patru tablouri de Lucian Blaga, după balada populară Voichița (1936) Seara mare - scene lirice în trei acte, libretul de Tiberiu Brediceanu (1924)

Muzică simfonică: Rândunica - vals pentru orchestră de salon (1894) 12 dansuri românești (1905) Muzică de cameră: Ardeleana (1894) Viorele - vals pentru pian (1896) Doină și joc pentru flaut și pian (1908) Preludiul și Hora în re bemol major - pentru pian (1915) Jocuri populare românești pentru pian - Caietele I -VIII

Muzică corală: S-a dus cucul - cor pentru voci egale, pe versuri populare

Muzică vocală: Colinde culese și întocmite pentru voce și pian sau piano solo (1924) Șase doine și cântece românești - pentru cvartet vocal și pian (1953) Miorița - șase teme ale baladei pentru cvartet vocal și pian (1955)

Muzicologie și folclor Melodii populare românești din Maramureș Melodii populare românești din Banat Poemul coregrafic Doine și cântece românești pe teme poporale Muzica și compozitorii români ai Transilvaniei

Recunoaștere O serie de distincții i-au recompensat activitatea: Premiul Național pentru muzică (1927), titlurile de Maestru Emerit al Artei (1952) și Artist al poporului (1957). O alee din Brașov îi poartă numele.

Distincții Ordinul „Meritul Cultural”, în gradul de Cavaler clasa a II-a, pentru muzică (22 septembrie 1931) Ordinul „Coroana României” în gradul de Mare Ofițer (31 mai 1932)Decretul regal nr. 1.855 din 31 mai 1932 privind decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, nr. 134, Partea I-a, sâmbătă 11 iunie 1932, pp. 3726–3727. Ordinul „Meritul Cultural”, în gradul de Cavaler clasa I, pentru artă (1 februarie 1943)Decretul regal nr. 246 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri 10 februarie 1943, pp. 1162–1163. titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română (8 aprilie 1952) „pentru activitatea sa creatoare în domeniul culegerii și prelucrării cântecului popular”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 54 din 8 aprilie 1952 privind acordarea titlului de „Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română” compozitorului Tiberiu Brediceanu, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul IV, nr. 19, joi 10 aprilie 1952, p. 163. Ordinul Muncii clasa I (7 martie 1956) „cu prilejul împlinirii a 60 de ani de activitate componistică”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 130 din 7 martie 1956 pentru conferirea „Ordinului Muncii” compozitorului Tiberiu Brediceanu, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 9, 12 martie 1956, p. 39. titlul de Artist al poporului din Republica Populară Romînă (15 mai 1957) „pentru merite deosebite în activitatea artistică, pedagogică, precum și în munca din alte domenii ale culturii, [...] cu prilejul împlinirii a 80 de ani de viață”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 205 din 15 mai 1957 pentru conferirea titlurilor de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă”, „Maestru emerit al artei din Republica Populară Romînă”, „Artist emerit al Republicii Populare Romîne”, precum și conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de artă și altor lucrători din domeniul culturii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 16, 19 iunie 1957, p. 115.

Note

Bibliografie Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, Edituara Saeculum, București, 1999 ISBN 973-9399-03-7 Șerban Ioan et alii, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7

Vezi și Coriolan Brediceanu Caius Brediceanu Mihai Brediceanu

Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B UCMR - Biografia lui Tiberiu Brediceanu Articole biografice Vă mai amintiți de... Tiberiu Brediceanu, 5 aprilie 2011, Adevărul

Categorie:Nașteri în 1877 Categorie:Nașteri pe 2 aprilie Categorie:Decese în 1968 Categorie:Decese pe 19 decembrie Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române Categorie:Compozitori români Categorie:Folcloriști români Categorie:Români greco-catolici Categorie:Lugojeni Categorie:Muzicieni români Categorie:Români din secolul al XIX-lea Categorie:Români din secolul al XX-lea Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Categorie:Membri ai Consiliului Dirigent Categorie:Decorați cu Ordinul „Bene Merenti” Categorie:Artiști ai poporului din România