Cunigunda de Suabia sau Cunigunda de Staufen (în sau Kunhuta Švábská; ), aparținnd dinastiei Hohenstaufen, a fost regina Boemiei prin căsătoria cu Venceslau I, din 1230 până la sfârșitul vieții.
Biografia Cunigunda a fost fiica regelui Filip al Suabiei și a soției sale, prințesa bizantină Irina Angelina, fiica împăratului Isaac al II-lea. Sora ei mai mare, Beatrice, a fost împărăteasă consoartă prin căsătoria cu împăratul Otto al IV-lea. Sora ei mai mică, numită și Beatrice cea Tânără, a fost regină a Castiliei și a Leónului prin căsătoria cu Ferdinand al III-lea.
În 1203 Cunigunda a fost logodită de tatăl ei cu Otto al VIII-lea de Wittelsbach, acesta urmând să-l susțină în războiul împotriva landgrafului Herman I de Turingia (război care a durat din 1204 până în 1205).Stefan Weinfurter: Verträge und politisches Handeln um 1200. În: Karl-Heinz Rueß (ed.): Philipp von Schwaben. Ein Staufer im Kampf um die Königsherrschaft. Göppingen 2008, pg. 26–42, aici: pg. 30. Totuși, Filip de Suabia nu a respectat alianța încheiată cu Otto al VIII-lea și în 1207 a încheiat un nou acord cu regele boem Ottokar I logodind-o pe Cunigunda cu succesorul acestuia, Venceslau I.Hansmartin Decker-Hauff: Das Staufische Haus. în: Württembergisches Landesmuseum (ed.): Die Zeit der Staufer. Geschichte - Kunst - Kultur., Stuttgart, 1977, vol. 3, p. 361. Acest lucru l-a costat viața deoarece pe 21 iunie 1208 la Bamberg Otto al VIII-lea l-a ucis ca răzbunare pentru anularea logodnei sale cu Cunigunda. Acesta a fost primul regicid din istoria germană. La două luni după moartea tatălui ei, a murit și mama ei, Irene. Conrad, episcopul de Speyer, s-a ocupat inițial de Cunigunda și de surorile ei.Josef Mühlberger: Lebensweg und Schicksale der staufischen Frauen, Esslingen 1977, pg. 86–91.
Căsătoria cu Venceslau a avut loc la Praga în 1221 sau 1224.Hans-Wolfgang Bächle: Das Erbe der Hohenstaufen, Schwäbisch Gmünd 2008, pg. 135–138. În 1228 Cunigunda a fost încoronată la Praga împreună cu Venceslau I de către arhiepiscopul de Mainz, Siegfried. În 1230 Venceslau a devenit rege al Boemiei după moartea tatălui său, Ottokar I.
Cunigundei îi aparțineau câteva teritorii în Ducatul de Suabia. În 1235, la Dieta ținută în Eger, Venceslau a primit o despăgubire de 10 000 de mărci de argint de la împăratul Frederic al II-lea pentru renunțarea la acele teritorii din Suabia.Josef Mühlberger: Lebensweg und Schicksale der staufischen Frauen, Esslingen 1977, pg. 86–91. Cunigunda era numită Constanța în Boemia, deoarece acesta era numele soacrei sale, Constanța a Ungariei.Hans-Wolfgang Bächle: Das Erbe der Hohenstaufen, Schwäbisch Gmünd 2008, pg. 135–138. Cunigunda a sporit influența culturii germane la curtea din Praga, fapt dovedit și de existența la curtea Boemiei a unor menestreli germani, printre care Reinmar din Zweter și Walther von der Vogelweide.
Cunigunda este considerată a fi fondatoarea Mănăstirii cisterciene Marienthal din Silezia Luzaciană, cea mai veche mănăstire a acestui ordin din Germania, care există fără întrerupere de când a fost fondată. De asemenea, a sponsorizat mănăstirile cisterciene Vallis Sf. Maria în Oslawan și Porta Coeli în Tischnowitz, precum și mănăstirea benedictină în Břevnov.Josef Mühlberger: Lebensweg und Schicksale der staufischen Frauen, Esslingen 1977, pg. 86–91.
De la sfârșitul anului 1247, fiul ei, Ottokar al II-lea, s-a opus tatălui. Susținut de nobili din Moravia, el a pornit o revoltă pe 31 iulie 1248 împotriva tatălui său în urma căreia a fost proclamat rege la Praga. O înfrângere a rebelilor la Brüx a fost urmată de un acord cu Venceslau I la începutul lunii noiembrie 1248, în care Ottokar al II-lea a primit o funcție egală cu cea a tatălui său. În mijlocul acestor conflicte, Cunigunda a murit pe 13 septembrie 1248. A fost înmormântată în Mănăstirea Agnes a Clariselor din Praga, care a fost fondată de cumnata ei, Agnes de Boemia.
Descendenți Din căsătoria ei cu Venceslau I al Boemiei au rezultat următorii copii:
Vladislav (n. 1227 – d. 3 ianuarie 1247), margraf de Moravia, moștenitor al ducatelor Austria și Stiria în 1246/1247, căsătorit în 1246 cu Gertrude a Austriei;
Ottokar al II-lea (n. c. 1233 – d. 26 august 1278), rege al Boemiei; Beatrice (în cehă Božena) (d. 25 mai 1286), căsătorită în 1243 margraful Otto al III-lea de Brandenburg (supranumit cel Evlavios); Agnes (d. 1268), căsătorită în 1244/1245 cu margraful Henric al III-lea cel Ilustru de Meissen o fiică (d. în jurul anului 1240)
Note
Bibliografie
Karel Hrdina: Druhé pokračování Kosmovy kroniky, Editura Svoboda, Praga, 1974. Wihoda, Martin: Vladislaus Henry: The Formation of Moravian Identity (seria: East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450–1450, vol. 33), Editura BRILL, 2015, ISBN 9789004250499. Wolfgang Stürner: Friedrich II., partea 1: Die Königsherrschaft in Sizilien und Deutschland 1194–1220, Editura Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1992.
Categorie:Nașteri în 1202 Categorie:Decese în 1248 Categorie:Decese pe 13 septembrie Categorie:Decese pe 13 septembrie Categorie:Nobili germani Categorie:Femei din secolul al XIII-lea Categorie:Oameni din Baden-Württemberg Categorie:Decese în Praga