thumb|right|230px|Intrarea în localitate Charlottenburg (denumire oficială , neoficială , s-a mai numit și Barița) este un sat în comuna Bogda din județul Timiș, Banat, România. Satul a fost întemeiat cu 32 de familii (171 persoane) imigrate din Baden-Württemberg, Lorena germanofonă (până în 1918 în Imperiul German, actualmente în regiunea Grand Est din Franța) și zona germanofonă a Trentinului (până în 1918 în Austro-Ungaria ca și Banatul, de atunci încoace în regiunea Trentino-Tirolul de Sud din Italia).

Existența lor se datorează în principal contelui Karl-Ignaz von Clary und Aldringen, numit în 1769 președinte al administrației Banatului. Construcția a fost coordonată de Karl-Samuel Neumann Edler von Buchholt, funcționar la oficiul sării din Lipova. Satul a fost construit în plan circular, cu diametrul interior de 210 m.Anton-Peter Petri: Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums. Breit Druck und Verlag GmbH, Marquartstein 1992, ISBN 3-922046-76-2 și Anton Thormond Glückselig: Aktenmäßige Darstellung des königlich böhmischen Erbhuldigungs-, Belehnungs- und Krönungszeremoniells. Medau, Praga, Leitmeritz și Teplitz 1836, p. 47 - Digitalisat

În anul 1718, după Pacea de la Pojarevăț, Banatul a devenit, dupa 164 de ani de dominație turcească, un domeniu al coroanei din Viena. Ca urmare, în această regiune au fost colonizați emigranți germani, în trei perioade numite "convoaiele șvabilor". Charlottenburg a fost construit ca toate satele comunei Bogda (germ. Neuhof) în anul 1771 în timpul celui de-al doilea val de colonizare (1763-1772). Originea denumirii nu este certă dar poate fi în relație cu Frederica-Charlotta (n. 1731), a doua soție (din 1748) a contelui Franz-Karl von Clary (1675 - 1751).Elke Hoffmann, Peter-Dietmar Leber și Walter Wolf: Das Banat und die Banater Schwaben. Band 5. Städte und Dörfer, editura Mediengruppe Universal Grafische Betriebe, München, 2011, ISBN 3-922979-63-7.

Despre acest ansamblu, Johann Caspar Steube scria în 5 martie 1779 în a treia scrisoare a sa din Timișoara:

"... acest sat este singurul sub formă circulară (chorographie). In mijlocul satului se găsește o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găsește o plantație de duzi, în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajduri și șure. Apoi urmează grădina unde se găsește plantată vița de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca cealaltă, și nici cu un picior mai distantață una față de cealaltă, având un stil simetric desăvârșit;la fel și cele patru intrări în sat - sunt la aceeași distanță una față de alta".

Se remarcă prin faptul că este singurul sat construit în formă de cerc din Banat. Din acest motiv, întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor, cu codul .

Populația

Recensământul Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniGermaniMaghiariAlte etnii 1880 298 32 234 32 - 1900 298 22 251 25 - 1930 267 39 197 33 - 1977 179 62 79 10 28 1992 135 97 13 6 19 2002 111105 1 0 5

Vezi și Șvabi bănățeni

Referințe Note

Bibliografie recomandată Vasile Aurel, Jahrhunderte vergehen. Das Heim bleibt trotzdem. Monographie des Dorfes Charlottenburg, Editura Eurostampa, Timișoara, 2003, ISBN 973-687-146-0 (în limba germană)

Lectură suplimentară Veacurile trec, vatra tot rămâne: [monografia satului Charlotenburg], Vasile Aurel Toroc, Editura Eurostampa, Timișoara, 2002

Legături externe http://www.sarlota.de/ Site german dedicat satului (și în limba română) Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 – 1992 Charlottenburg, satul rotund, 20 mai 2006, Evenimentul zilei Povestea ultimului neamț din satul rotund Charlottenburg GALERIE FOTO, 18 septembrie 2012, Stefan Both, Adevărul Charlottenburg, satul rotund din Banat Charlottenburg, singurul sat rotund din România, 2 aprilie 2014, Prin Banat Amintirile ultimului șvab din satul rotund, 2 aprilie 2014, Prin Banat

Charlottenburg, Bogda Charlottenburg, Bogda Charlottenburg, Bogda