Roy Marcus Cohn () a fost un avocat american care a ajuns cunoscut în calitate de al senatorului Joseph McCarthy în timpul suspectată de simpatii comuniste. Istoricii moderni caracterizează abordarea sa din timpul acestei anchete ca fiind fundamentată pe acuzații demagogice, nesăbuite și nefondate. Spre finalul anilor 1970 și pe parcursul anilor 1980, Cohn ajunge avocatul newyorkez care . Acesta l-a reprezentat pe viitorul președinte al Statelor Unite Donald Trump la începutul carierei sale de și a devenit mentorul său.
Născut în cartierul Bronx din New York City și educat la Universitatea Columbia, Cohn intră în atenția publicului odată cu procesul lui Ethel și Julius Rosenberg unde, în calitate de procuror al Departamentului de Justiție al Statelor Unite, reușește să-și susțină cazul și să asigure condamnarea la moarte a cuplului Rosenberg în 1953. Reputația sa a avut însă de suferit odată cu decăderea lui McCarthy spre finalul anilor 1950 și finalul anilor 1970.
În 1986, a fost exclus din barou de din cauza comportamentului imoral după ce a forțat un client muribund să-și modifice testamentul și să-i lase lui moștenirea. A murit cinci săptămâni mai târziu ca urmare a unor complicații cauzate de SIDA, negând vehement în tot acest timp că suferă de HIV.
Biografie Născut într-o familie de evrei din Bronx, Cohn a fost unicul fiu al cuplului Dora (născută Marcus; 1892-1967) și (1885-1959); tatăl său era un judecător cu influență în Partidul Democrat. Unchiul său de gradul doi a fost , fondatorul și proprietarul , un producător de trenuri de jucărie. Cohn a locuit în casa părintească până la moartea mamei sale, iar apoi în New York, districtul Columbia și Greenwich, Connecticut.
Mediul familial era nefericit și rece; mama sa îl ironiza deoarece, din punctul său de vedere, nu era atrăgător și avea un comportament timid. Cu toate acestea, cei doi erau foarte apropiați, iar Cohn a locuit alături de ea până la vârsta de 40 de ani. Când tatăl său l-a trimis într-o tabără de vară, Dora a închiriat o cameră în apropierea taberei, prezența sa afectându-i experiența. În interacțiunile personale, Cohn era tandru, dar în același timp îngâmfat și manifesta o lipsă de încredere în sine.
Unchiul său, Bernard Marcus, a fost condamnat pentru fraudă bancară și încarcerat în închisoarea Sing Sing unde tânărul Cohn obișnuia să-l viziteze.
A urmat cursurile școlii și , iar apoi a ajuns la Universitatea Columbia în 1946. Cohn a absolvit la vârsta de 20 de ani.
Cariera Cohn a fost nevoit să aștepte până după împlinirea vârstei de 21 de ani ca să poată intra în barou și s-a folosit de legăturile familiei sale pentru a obține o poziție în biroul din Manhattan în ziua admiterii. Unul dintre primele sale cazuri a fost cel .
În 1948, Cohn a devenit membru al consiliului de administrație al .
În calitate de în biroul lui Saypol, Cohn a contribuit la condamnarea inculpaților din câteva procese de spionaj puternic mediatizate. Unul dintre acestea a fost cel al fostului membru al - acuzat de spionaj de către colaboratorul KGB - inițiat în decembrie 1950. Deși acuzația de spionaj nu a putut fi susținută, Remington a negat că a fost membru al Partidului Comunist al Statelor Unite de două ori și a fost condamnat pentru sperjur în două procese diferite.
Cohn a contribuit la inculparea a 11 membri ai Partidului Comunist American care militau pentru răsturnarea violentă a guvernului Statelor Unite în baza cât timp a activat pentru Saylpol.Caute, David (1978). The Great Fear: The Anti-Communist Purge Under Truman and Eisenhower. New York: Simon and Schuster. p. 63. ISBN 0671226827. OCLC 3293124.Clune, Lori (2016). Executing the Rosenbergs: Death and Diplomacy in a Cold War World. Oxford: Oxford University Press. p. 15. ISBN 978-0190265885.
Procesul cuplului Rosenberg
Cohn a jucat un rol important în procesul de spionaj al cuplului Julius și Ethel Rosenberg din 1951. lui David Greenglass - fratele lui Ethel - de către Cohn a produs suficiente informații care să asigure condamnarea și execuția celor doi. Greenglass a mărturisit că a înmânat cuplului documente secrete cu informații despre proiectul Manhattan pe care le-a furat de la Klaus Fuchs. Greenglass va declara mai târziu că a mințit la proces cu scopul de „a se proteja pe sine și pe soția sa, Ruth, și că a fost încurajat de către procurori să o facă”. Cohn a fost întotdeauna mândru de verdictul obținut în cazul cuplului Rosenberg și a susținut că rolul său din proces a fost mult mai important decât cel public. A declarat în autobiografia sa că datorită influenței sale atât procurorul general Saypol, cât și judecătorul au fost participat la proces. De asemenea, a susținut că Kaufman a impus pedeapsa cu moartea la recomandarea sa. A negat că ar fi participat la orice discuții .Radosh, Ronald; Milton, Joyce (1997) . The Rosenberg File. New Haven, Connecticut: Yale University Press. pp. 277–278. ISBN 0300072058.
În 2008, spionul , care a fost încarcerat timp de 18 ani, a declarat că Julius a spionat pentru Uniunea Sovietică, însă nu și Ethel. Totuși, în 2014, cinci istorici specializați pe cazul Rosenberg au susținut că documentele sovietice arată că „Ethel Rosenberg a ascuns bani și echipamente de spionaj pentru Julius, a activat ca intermediar între el și agenții sovietici, i-a oferit evaluări personale ale unor posibili recruți și era prezentă la întâlnirile lui Julius cu sursele sale. De asemenea, demonstrează că Julius a transmis KGB-ului că Ethel a convins-o pe să călătorească în New Mexico cu scopul de a-l recruta pe Dave ca spion”.
Există un consens al istoricilor cu privire la vinovăția lui Julius, însă procesul cuplului a fost marcat de evidente erori judiciare și legale - multe din cauza lui Cohn - și nu ar fi trebuit executați.Bailey, Frankie Y.; Chermak, Steven (2007). Crimes and Trials of the Century. Santa Barbara, California: ABC-CLIO. p. 205. ISBN 978-1-57356-973-6. Cu privire la acest consens, profesorul de drept al menționează că cuplul Rosenberg a fost găsit vinovat, dar în același timp procesul a fost regizat.
Moartea În 1984, Cohn a fost diagnosticat cu SIDA și a încercat să-și ascundă boala cât era sub un tratament cu medicamente experimentale. A participat la studiile clinice ale zidovudinei, un medicament sintetizat inițial pentru tratarea cancerului, dar administrat ca medicament anti-HIV primilor pacienți cu SIDA. A declarat până în ziua morții că este bolnav de . A încetat din viață pe 2 august 1986 în ca urmare a unor complicații cauzate de SIDA la vârsta de 59 de ani. După ce a murit, i-a confiscat aproape toate proprietățile. Unul dintre lucrurile pe care nu le-a confiscat a fost o pereche de de diamant oferite de clientul său Donald Trump.
Conform lui Roger Stone, „scopul absolut al lui Cohn era să moară complet falit și să aibă datorii de milioane la IRS. A reușit”. A fost înmormântat în cimitirul Union Field din Queens. Deși pe piatra funerară este descris drept avocat și patriot, AIDS Memorial Quilt l-a descris „Roy Cohn. Bătăuș. Laș Victimă”.Blair, Carole; Michel, Neil (2007). "The AIDS Memorial Quilt and the Contemporary Culture of Public Commemoration". Rhetoric and Public Affairs. 10 (4): 595–626. doi:10.1353/rap.2008.0024. ISSN 1094-8392. JSTOR 41940327. S2CID 145772060.Sloane, David Charles (2005). "Roadside Shrines and Granite Sketches: Diversifying the Vernacular Landscape of Memory". Perspectives in Vernacular Architecture. 12: 64–81. ISSN 0887-9885. JSTOR 20062046.
Note
Bibliografie
Cohn, Roy Marcus (1969). Interviewed by Herbert S. Parmet (ed.). Reminiscences of Roy Marcus Cohn: Oral History, 1969. New York City: Columbia University Libraries. p. 15. Von Hoffman, Nicholas (1988). Citizen Cohn; The Life and Times of Roy Cohn. Doubleday. ISBN 978-0-385-23690-4. Ward, Geoffrey C. (1988). "Roy Cohn". American Heritage Magazine. Archived from the original on November 15, 2007. Wolfe, Tom (April 3, 1988). "Dangerous Obsessions". The New York Times. Zion, Sidney & Cohn, Roy (1988). The Autobiography of Roy Cohn. St Martins. ISBN 978-0-312-91402-8.
Legături externe
Interviu din 1951 Conversație între Gore Vidal și Roy Cohn Roy Cohn la Find a Grave
Categorie:Nașteri în 1927 Categorie:Decese în 1986 Categorie:Politicieni gay Categorie:McCarthism Categorie:Democrați din statul New York Categorie:Oameni din Manhattan Categorie:Evrei anticomuniști