Cortinarius percomis (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius,Index FungorumMycobank este o ciupercă comestibilă regional destul de răspândită, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește, de la câmpie la munte, în grupuri mai mici pe sol umed și calcaros, în păduri de conifere și în cele mixte sub brazi, molizi și pini, nu rar pe mușchi. Timpul apariției este din august până în octombrie (noiembrie).Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 206-207 - 5, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 156-157, ISBN 3-405-12081-0

Taxonomie thumb||left|120px|Elias Fries Numele binomial Cortinarius percomis a fost determinat de renumitul savant Elias Magnus Fries, de verificat în cartea sa Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum din 1838,Elias Fries: „Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum”, Editura Typographia Academica, Uppsala (1836-1838), p. 260 fiind și numele curent valabil (2022).

Numele Phlegmacium percome creat de micologii finlandezi Niskanen & Liimat. în 2022,Niskanen & Liimat.: „Phlegmacium percome”, în: „Fungal Diversity”, vol. 112, 2022, p. 149 o sancționare a taxonului lui Axel Gudbrand Blytt (1843-1898) din 1905 (postum), unui micolog norvegian,<ref>Axel Gudbrand Blytt: „Phlegmacium percome”, în: „Skrifter udgivne af Videnskabs-Selskabet i Christiania”, Mathematisk-Naturvidenskabelig Klasse 6, Christiana (Copenhaga) 1905, p. 70</ref> bazând pe denumirea lui Fries, este un sinonim obligatoriu. Mai mult, în momentul de față se năzuiește spre determinarea nouă a speciei, cu toate că termenul Phlegmacium este stabilit drept subgen al genului Cortinarius. Alte încercări de redenumire nu au fost efectuate.

Epitetul specific este derivat din cuvântul latin (=peste măsură de drăguț, atrăgător),Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 872 datorită aspectului.

Descriere thumb|left|197px|Bres.: Cortinarius percomis Pălăria: fermă și cărnoasă cu un diametru între 5-10 (13) cm este la început boltită emisferic cu marginea nestriată răsucită înspre interior, dar se întinde apoi, rămânând de obicei frumos convexă pentru mult timp. De abia la bătrânețe devine neregulat ondulată cu marginea răsucite în sus. Cuticula complet separabilă este netedă, golașă, unsuroasă până slinoasă, la umezeală chiar cleioasă. Coloritul se prezintă de obicei în diverse variații de galben, dar poate fi și galben-maroniu în primul rând la bătrânețe, marginea fiind atunci în regulă mai deschisă. Lamelele: sunt subțiri, destul de aglomerate, cu lameluțe de lungime diferită precum aderate puțin bombat la picior, fiind acoperite în tinerețe de o cortină alb-gălbuie, formată din fibre foarte fine ca păienjeniș. Coloritul este inițial galben, apoi galben-verzui până galben-măsliniu și în sfârșit brun de scorțișoară. Muchiile ceva mai deschise sunt adesea crenate fin. Piciorul: de 5-10 (12) cm lungime și 1- 2 cm grosime este tare și destul de gros, cilindric până slab clavat, spre bază ceva îngroșat și plin pe dinăuntru. Prezintă o zonă inelară insinuată cu nuanțe maronii, fiind în sus de ea brumat în stadiu mai tânăr. Coloritul gălbui, parțial și albicios este suprafibrat galben-verzui (resturi ale vălului) care se întunecă de la bază spre vârf cu maturarea. Carnea: cărnoasă și destul de compactă, deschis gălbuie până galben portocalie și în picior galbenă ca sulful se decolorează după tăiere roșior. Mirosul destul de pronunțat diferă: el poate fi ca de maghiran, de muscat sau fructuos de mandarine, chiar și slab de Apă de Colonia, devenind la bătrânețe puțind, ca o „cârpă veche de bucătărie”. Gustul este blând. Caracteristici microscopice: are spori ocru-gălbui, sub-elipsoidali, în formă de migdale cu un apicol, moderat verucoși, apical mai grosieri, măsurând 10-12 x (5) 6-7 microni. Pulberea lor este brun de scorțișoară. Basidiile clavate cu 4 sterigme fiecare au o dimensiune de 30-35 x 7-9 microni. Pileocistidele (elemente sterile de pe suprafața pălăriei) cu cleme sunt cilindrice, septate, filamentoase, gelificate, cu hife amestecate până la 8 µm fin încrustate. Cheilocistidele (elemente sterile situate pe muchia lamelor) sunt nediferențiate, asemănătoare basdiolelor, însă pleurocistidele (elemente sterile situate în himenul de pe fețele lamelor) lipsesc.Giacomo Bresadola : „Iconographia Mycologica, vol. XIII, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1930, p. + tab. 608Dennis E. Desjardin, Michael G. Wood, Frederick A. Stevens: „California Mushrooms: The Comprehensive Identification Guide”, Editura Timber Press, Londra 2014, p. 276, ISBN: 978-1--60469-353-9 Reacții chimice: carnea se decolorează cu hidroxid de potasiu de 40% de-a rândul ocru-brun, roșu de zmeură și purpuriu, cuticula palid verde-măsliniu, și baza sângeriu, carnea cu sulfat de fier verzui și cu tinctură de Guaiacum într-o reacție tardivă verde pal.Rose Marie Dähncke și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 442, ISBN 3-85502-0450Interhias

Confuzii Dacă nu se dă seama de mirosul destul de marcant, specia poate fi confundată de exemplu cu: Cortinarius allutus, (comestibil, miros de miere, gust blând),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 130-131, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius anomalus (comestibil, de valoare scăzută),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 186-187 - 2, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius balteatus (comestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius caperatus sin. Rozizes caperata (comestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 190-191, ISBN 3-405-11774-7 Cortinarius crassus (comestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 182-183, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius elegantissimus (otrăvitor),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 222-223, ISBN 88-85013-46-5 Cortinarius meinhardii sin. Cortinarius vitellinus (letal),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 156-157, ISBN 3-405-12124-8 Cortinarius mucosus (comestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 128-129, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius multiformis (comestibil, lamele inițial albicioase, apoi cenușii până la maroniu-roșcate și piciorul inițial albicios, apoi ocru deschis),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 226-227 - 1, ISBN 3-405-12116-7 Cortinarius mussivus sin. Cortinarius russeoides (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 220-221, ISBN 88-85013-46-5 Cortinarius nanceiensis (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 198-199, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius odorifer (comestibil, cu un miros de anason),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 214-215, ISBN 3-405-11774-7 Cortinarius olidus (necomestibil),Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 370-371, ISBN 978-3-440-14530-2 Cortinarius saginus (comestibil),Bruno Cetto]: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12124-8Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 170-171, ISBN 88-85013-46-5 Cortinarius splendens (posibil letal, carne galbenă),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 182-183, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius talus (comestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 148-149, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius triformis,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 176-177 2, ISBN 3-405-12124-8 Cortinarius triumphans sin. Cortinarius crocolitus (comestibil)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0 sau Cortinarius varius (comestibil).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 210-211, ISBN 3-405-11774-7

Specii asemănătoare în imagini

Valorificare Cortinarius percomis'' este comestibil, dar de calitate culinară scăzută.

Note

Bibliografie Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total) Régis Courtecuisse, ‎Bernard Duhem: „Mushrooms & Toadstools of Britain and Europe”, Editura HarperCollins, Londra 1995, ISBN: 978-00022-0025-7 Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 809, ISBN 3-8289-1619-8 Christian Deconchat, Jean-Marie Polèse: „Champignons: l'encyclopédie”, Editura Éditions Artémis, Chamalières 2002, ISBN: 2-84416-145-6 Edmund Gardweidner: „Gros plan sur les champignons”, Editura Nathan, Paris 2017, ISBN: 978-20927-8876-9 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Verbreitungsatlas der Großpilze Deutschlands (West)“, Editura Ulmer, Stuttgart 1991, ISBN 3-8001-3536-1 German Josef Krieglsteiner, Andreas Gminder: „Die Großpilze Baden-Württembergs“, vol. 5: „Ständerpilze. Blätterpilze III“, Editura Ulmer, Stuttgart 2010, ISBN 978-3-8001-3572-1 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2 André Maublanc, Georges Viennot-Bourgin: „Les champignons comestibles et vénéneux”, Editura Lechevalier , Paris 1971, ISBN: 978-27205-0482-2 Meinhard Michael Moser în Helmut Gams: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983 Roger Phillips: „Mushrooms: A comprehensive guide to mushroom identification”, Editura Macmillan, Londra sia Oxford 2013, ISBN: 978-0-330-44237-4

Legături externe

Cortinarius percomis, mai multe imagini 1 Cortinarius percomis, mai multe imagini 2

Categorie:Cortinarius Categorie:Micoriză Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:1838 în știință