Zona de Operații Est din România este una dintre cele patru zone de nivel operațional definite în perspectiva Geografie pe teritoriul statului român, celelate trei fiind Zonele de Operații Vest, Sud și Sud-Est. The Focșani Gate - ..., Mîndrescu & Melcher & Petersen, 2019, p. 6 Zona include teritoriul Moldovei, inclusiv pe cel al Bucovinei de Sud.

Arealul, care este inclus Teatrului de Operații Sud-Est European, corespunde unuia dintre marilor compartimente fizico-geografice ale RomânieiApărarea teritoriului ...; Ștefan & Nedelcu, 1987, p. 23 și se află pe Direcția strategică de Nord-Est a respectivului teatru de operații, fiind intersectat de direcțiile operative Podolică, Central-Ucraineană și Sud-Ucraineană, precum și în partea de sud, de cea mixtă (maritimă și terestră) din nordul Mării Negre.

Carpații Orientali, prin culmile lor centrale și estice, realizează acoperirea teritoriului dinspre vest, fiind însă traversați de trecători, spre care se înscriu direcții caracteristice. În zona Oituzului se află cea mai scurtă cale de trecere din Carpații Românești. Valea Siretului, care compartimentează zona de operații în două, deschide pe axa nord-sud o direcție operativă pe toată adâncimea acesteia, în timp ce afluentul său principal stâng, Bârladul, deschide o direcție limitată.

La marginea de sud a zonei se găsește Poarta Focșanilor, care, grupează și deschide direcții strategice și operative la nivelul teritoriului românesc, iar de-a lungul acestuia spre Europa Centrală și spre Balcani.

Caracteristici generale Zona include teritoriul Moldovei, inclusiv pe cel al Bucovinei de Sud, având (conform delimitării, în 1987) o suprafață de circa 46.000 km2. La nivelul anului 1987 avea circa 20 % din populația României.Apărarea teritoriului ...; Ștefan & Nedelcu, 1987, p. 28 Include, de asemena, 19% din suprafața țării, având dimensiuni de la nord la sud de circa 350 km și de la est la vest de circa 120-180 km..Descrierea geografico-militară a teatrului ..., ***, p. 66

Limitele acesteia sunt: la nord frontiera de stat cu Ucraina. la est tot frontiera de stat, de-a lungul Prutului inițial și apoi de-a lungul Dunării în amonte până la limita sudică la vest de culmile centrale ale Carpaților Orientali, pe linia munților, Suhard, Giurgeu, Nemira și Vrancei.Descrierea geografico-militară a teatrului..., ***, p. 66 la sud de o linie convențională ce pornește de la Galați și continuată de-a lungul cursului inferior al Siretului până la Măicănești și de aici întinsă spre vest până la vârful Penteleu (după o altă sursă însă, limita sudică ar fi formată de o linie care unește Tichilești (Brăila) cu Râmnicu Sărat).

Geografice

Aflați în partea de vest, Carpații Orientali au o înălțime medie de circa 1.000 m, cel mai înalt vârf al acestora având 2303 m. Dintre cele trei lanțuri montane carpatice prezente pe teritoriul românesc, aceștia reprezintă cel mai lat (circa 140 km în zona lor de nord) și cel mai lung lanț montan. Prin Pasul Oituz, oferă însă și cea mai scurtă trecere din Carpații Românești (circa 27-30 km).

Culmile centrale și estice ale Carpaților Orientali sunt orientate, aproape fără excepție de la nord spre sud, realizând acoperirere spre vest a zonei, pe o distanță de 350 de km. Terenul regiunii este compartimentat în mod distinct de valea Siretului, la nord de linia Galați – Focșani. Compartimentul estic (aparținând de Podișul Moldovei) dintre Siret și Prut, este compartimentat lontgitudinal nord-sud, în partea centrală a acestuia compartimentarea fiind realizată de râul Bârlad. Compartimentul vestic include pantele estice carpatice și Subcarpații Moldovei, fiind fragmentat de văile cu orientare generală de la nord-vest la sud-est ale afluenților din partea dreaptă a Siretului.Descrierea geografico-militară a teatrului..., ***, p. 67

Compartimentul vestic include un teren accidentat, frământat și acoperit de zona montană. Zonele de podiș sunt cu suprafețe mai dezvoltate, ondulate puternic și brăzdate de văi cu orientare generală de la nord spre sud, ceea ce le imprimă un profil accidentat, capabil să influențeze acțiunile militare. Spre diferență de acestea, Câmpia Moldovei și Câmpia Covurlui, cu dimensiuni mici (având laturi de aproximativ 40 km) aflate la nord și respectiv la sud, nu au de ce să influențeze decisiv operațiunile.

Rețeaua hidrografică include bazinele hidrografice ale Siretului și Prutului, primul, aflat în partea de vest, dominând din punct de vedere al suprafeței. Siretul deschide o direcție importantă de acțiune pe întreaga adâncime a Zonei de Operații Est, în timp ce cel Bârladul (cel mai important afluent de stânga al Siretului) deschide doar o direcție limitată. Pe partea dreaptă a Siretului, afluenții acestuia deschid direcții dinspre regiunea montană spre sud-est, având caracter de obstacol pentru acțiunile militare pe axa nord-sud.

Spre diferență de afluenții Siretului, cei doi afluenți mai importanți de pe dreapta Prutului, Jijia și Bahluiul, se înscriu în Câmpia Moldovei fără a prezenta mare valoare, ca obstacol.

Rețeaua de comunicații terestre are o densitate de 35 km de șosea și respectiv 4,1 km de cale ferată la 100 km2. Următoarele comunicații se află:Căile Ferate Române;Harta rețelei CFR ; cfr.ro; accesat la 18 decembrie 2022 pe axa nord-sud drumuri: Râmnicu Sărat–Focșani–Bacău–Suceava–Siret, Galați–Bârlad–Iași–Dorohoi, Galați–Tecuci–Bârlad căi ferate: Râmnicu Sărat–Mărășești–Bacău–Sucava–Vicșani, Făurei–Tecuci–Bârlad–Iași–Dorohoi, Galați–Bârlad, Verești–Leorda–Dorohoi pe axa vest-est drumuri: Panciu–Mărășești–Tecuci–Galați, Bicaz-Bacău (cu variantă spre Roman, din Piatra Neamț), Bacău–Vaslui–Huși, Târgu Neamt–Pașcani–Târgu Frumos–Iași, Vatra Dornei–Suceava–Botoșani–Manoleasa-Prut (cu variantă spre Ștefanesti), Câmpulung Moldovenesc–Rădauți–Siret–Dorohoi–Darabani–Radăuți-Prut căi ferate: Odobești–Focșani, Panciu–Mărășești–Tecuci–Galați, Comănești–Adjud, Bicaz–Bacău, Vatra Dornei–Suceava, Putna–Dornești, Roman–Buhăiești, Pașcani–Iași

Operative

Zona de Operații Est este inclusă Teatrului de Operații Sud-Est European The Focșani Gate - ..., Mîndrescu & Melcher & Petersen, 2019, p. 5 și se află pe Direcția strategică de Nord-Est a acestuia, fiind intersectată de cele trei direcții operative ale direcției strategice respective: Podolică, Central-Ucraineană și Sud-Ucraineană.Vadim, Vasiliu; Analiză. Cum Rusia poate desfășura un război total împotriva Republicii Moldova; Departamentul pentru relația cu Republica Moldova – Guvernul României, 27 iunie 2017; accesat la 18 decembrie 2022 Caracteristicile direcțiilor operative menționate mai sus și care intră în compunerea Direcției strategice Nord-Est sunt:Descrierea geografico-militară a teatrului..., ***, p. 23 Direcția operativă Podolică: aceasta coboară de la nord spre sud dinspre , pentru a intra în România cu axul pe la Siret, spre Suceava–Bacău–Făurei. Capacitatea ei poate fi de 1 grupare de forțe de nivel operativ (cu 1 corp de armată acționând în compartimentul dintre Carpații Orientali și Siret și 1 corp de armată acționând în compartimentul dintre Siret și Prut). În funcție de obiectiv, acțiunile pe această direcție pot viza fie pătrunderea inamică prin trecătorile din grupele nordică și centrală a Carpaților Orientali (având ca motiv ori înaintarea spre Transilvania, ori securizarea acestor trecători, pentru a interzice manevra de forțe și mijloace a apărării și a securiza flancul înaintârii grupării de forțe), fie joncțiunea cu forțele care acționează pe direcțiile operative Central-Ucraineană și Sud-Ucraineană (ori cu un desant aerian lansat în raioane centrate de un punct situat la 10 km sud de Bacău sau de Nămoloasa). Direcția operativă Central-Ucraineană: Ungheni – Târgu Frumos – Târgu Neamț (cu variante spre Vaslui–Bârlad pentru a face joncțiune cu Direcția operativă Sud-Ucraineană). Are un rol de legătură între direcțiile operative Podolică și Sud-Ucraineană. Capacitatea ei este de până la 1 corp de armată. Direcția operativă Sud-Ucraineană: are axul pe direcția Cahul – Buzău – București (cu variante spre Tecuci–Bacău, sau de pătrundere prin trecătorile Carpaților de Curbură). Capacitatea ei este de până la 2-3 corpuri de armată (1 grupare de forțe de nivel operativ). În partea sudică, Zona de Operații Est este intersectată și de Direcția operativă din nordul Mării Negre (cu caracter mixt, maritim și terestru), pe axa Odesa–Galați–București (cu variante de pătrundere spre nordul Moldovei și spre trecătorile care duc spre Transilvania, situate în zona centrală a Carpaților Orientali). Capacitatea acestei direcții operatuive este de până la 1 grupare de forțe de nivel operativ.Descrierea geografico-militară a teatrului..., ***, p. 24

La marginea de sud a Zonei de Operații Est se găsește Poarta Focșanilor, structură teritorială cheie cu rol de coridor de mobilitate, care, grupează și deschide direcții strategice și operative la nivelul teritoriului românesc, iar de-a lungul acestuia spre Europa Centrală și spre Balcani. The Focșani Gate - ..., Mîndrescu & Melcher & Petersen, 2019, p. 3 Din punct de vedere valoric militar, Poarta Focșanilor se află în strânsă interdependență cu lanțul montan al Carpaților Orientali, operarea acesteia depinzând de blocarea cu succes a trecătorilor montane ale acestora.

Paralelismul crestelor montane, cu orientare de la nord-vest la sud-est oferă avantaj apărării, din perspectivă operativă. Multele trecători montane existente, cu caracteristici geografice, comunicaționale și capacități de transport variabile, oferă însă coridoare de transport spre și dinspre Zona de Operații Vest. Existența multor văi și zone depresionare, în cadrul montan, oferă de asemenea și posibilitatea dislocării și concentrării unor formațiuni militare de magnitudini de 2 brigăzi până la 2 divizii. Trecătorile, în sine, oferă capacități de până la o mare unitate tactică.Apărarea teritoriului ...; Ștefan & Nedelcu, 1987, p. 29

Cel mai probabil raion, pretabil la folosirea desantului aerian operativ de către inamic, se află la nord de cursul inferior al Siretului, în Poarta Focșanilor. Pentru deschiderea însă a unor direcții peste Carpații Orientali, un eventual inamic ar putea, de asemenea, folosi desanturi aeriene tactice pe principalele trecători sau în alte locuri înguste de trecere existente, obiective economice și intersecții de comunicație mai importante.Descrierea geografico-militară a teatrului..., ***, p. 69

În ce privește direcțiile de interzis în Zona de Operații Est: în raport cu posibilitățile inamicului de a surclasa apărarea în Poarta Focșanilor, cele două direcții principale de interzis sunt: între Carpații Orientali și Siret: Focșani – Târgu Ocna – Buhuși – Târgu Neamț – Suceava – Rădăuți, cu o capacitate de una până la două mari unități. între Siret și Prut: Nămoloasa – Bârlad – Vaslui – Iași – Săveni, cu o capacitate tactică de două până la trei mari unități. în ce privește Carpații Orientali, direcțiile de interzis cele mai caracteristice sunt cele care se înscriu în trecători, care, oferă astfel cum a fost precizat mai sus, capacități de până la o mare unitate tactică. Aceste direcții, de asemena, sunt pretabile la folosirea de către inamic de desanturi aeriene tactice.

Perspective operative

Apărarea Orientare spre sud Ia în considerare un inamic care după obținerea unor succese semnificative în Câmpia Română și Dobrogea, caută să-și deschidă drum prin Parta Focșanilor, spre nord.Descrierea geografico-militară a teatrului..., ***, p. 68 În varianta apărărării orientate spre sud, se pot organiza patru aliniamente, astfel: primul aliniament este unul puternic, datorită organizării apărării într-o fâșie ralativ îngustă, situată cu limita de dinainte a apărării dispusă între Carpații de Curbură și Dunăre, trecând pe la Focșani – Râmnicu Sărat – Nămoloasa – cursul inferior al Siretului – Dunărea până la confluența cu Prutul.