Limba română este vorbită mai ales în România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, dar există comunități românești importante și în alte țări precum Germania Australia și Noua Zeelandă, apărute datorită migrației postbelice. Un alt val de emigranți spre Occident s-a înregistrat odată cu prăbușirea blocului comunist în 1989, când au apărut comunități de vorbitori de română și în alte țări latine, ca Italia, Spania, Franța și Portugalia. Un al doilea grup românofon este reprezentat de către vorbitorii dialectelor istorice ale limbii române – aromân, meglenoromân și istroromân.

Românimea sau românofonia (var. rumanofonieUniunea latină folosește în documentele sale termenul de rumanofonie sau romanofonie) reprezintă totalitatea vorbitorilor de limbă română și reunește mai multe țări și teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari.

Teritorii Țări în care româna este limbă oficială thumb|300px|right|Românimea

România Republica Moldova (în documentele oficiale, limba română) Voivodina (provincie în Serbia) Macedonia de Nord (sub forma dialectului aromân)

Țări în care româna este o limbă importantă

Israel Serbia și Bulgaria Ucraina (regiunea Cernăuți, Bugeac, Transcarpatia, Balta) Ungaria (Giula/Gyula) Italia Spania Statele Unite ale Americii Canada

Alte teritorii Muntele Athos Grecia, Albania, Serbia, Macedonia de Nord* Istria (Croația)* Vlahia Moravă (în estul Republicii Cehe) (*) Zone în care se vorbesc dialecte istorice ale limbii române, respectiv aromâna în Grecia, Albania, Serbia și Republica Macedonia, meglenoromâna în Grecia și Macedonia de Nord, istroromâna în Istria (Croația, acolo există și un al doilea grup românofon: băieșii).

Grupuri vorbitoare de limbă română Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel român și cel moldovean. Conducerea politică a Republicii Moldova precum și o parte a populației (cf. recensământ 2004) a tins să identifice limba română cu o așa-numită limbă moldovenească, a cărei existență era evident contestată. Din martie 2023, Republica Moldova a început să folosească limba română ca limbă oficială. Înainte de cedarea Basarabiei de către România, nu exista o asemenea limbă, însă din dorința de individualizare a Republicii Moldova (mai precis din motive politice), s-a recurs la crearea noțiunii ce desemnează această limbă.

Vorbitorii de română trăiesc istoric în spațiul carpato-danubiano-pontic. Există însă și un număr mare de emigranți de origine românească și moldoveană, care s-au stabilit atât în Europa de vest (cei mai mulți se găsesc în Anglia, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania, dar nu numai acolo) și Israel, cât și în America de Nord (cei mai mulți fiind concentrați în Canada și în Statele Unite ale Americii). Se poate menționa, de asemenea, grupul de vorbitori de română ce locuiesc la „Antipozi”, în Australia și Noua Zeelandă, grup care este în continuă creștere. Denominarea acestui grup de vorbitori ai românei, ce locuiesc în lume fiind imigranți mai vechi sau mai recenți în țările respective, se face adeseori folosind noțiunea de diasporă sau de diaspora românească.

În România, toți vorbitorii de limbă română sunt considerați a fi de naționalitate română. În Republica Moldova, vorbitorii de limbă română s-au declarat la recensăminte moldoveni sau români. În Voivodina toți vorbitorii de limbă română sunt români ca naționalitate, iar pe Valea Timocului vlahi. Ucraina recunoaște atât minoritatea română cât și cea moldoveană. În Bucovina ucraineană trăiesc atât români cât și „moldoveni” (în proporții aproximativ egale, împreună cca. 20%), în Regiunea Odessa numai „moldovenii” constituie o minoritate importantă iar în Transcarpatia (Maramureșul de Nord) trăiește un grup de români (aproximativ 2%). În Ungaria, țara care oferă cele mai multe drepturi minorității românești, toți vorbitorii de română sunt de naționalitate română.

Statut juridic în România Potrivit Constituției României din 1991, revizuită în 2003, româna este limba oficială a republicii.

Statul român asigură folosirea limbii române în publicațiile oficiale guvernamentale, sistemul public de educație și acte oficiale; în publicitate, tot conținutul străin trebuie să fie însoțit de traducerea în română.

Institutul Limbii Române, instituit de Ministerul Educației Naționale, are drept obiect de activitate promovarea cunoașterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învață această limbă și atestarea cunoștințelor de limba română.Guvernul României: Hotărâre nr. 34 din 21 ianuarie 1999 privind înființarea Institutului Limbii Române ILR lucrează în strânsă colaborare cu Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Pe lângă limba română, pe teritoriul României sunt vorbite și alte limbi de către minorități; vezi Limbi în România.

Statut juridic în Moldova

Limba română (numită până în 2013 moldovenească) este limbă oficială a Republicii Moldova.

Româna este singura limbă oficială a Moldovei de la adoptarea legii cu privire la limbile vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Această lege, încă în vigoare, mandatează folosirea limbii moldovenești în toate sferele politice, economice, culturale și sociale și recunoaște, totodată, „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă“.Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești Nr.3465-XI din 01.09.89 Veștile nr.9/217, 1989 : „RSS Moldovenească sprijină aspirația moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ținînd cont de identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă - și a românilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-și face studiile și de a-și satisface necesitățile culturale în limba maternă.“

Titlul I, Articolul 13 al Constituției Republicii Moldova o denumește „limba de stat“.

În republica separatistă Transnistria, limba moldovenească este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă dar este impusă scrierea cu alfabet chirilic.

La recensământul din 2004, din cei 3 383 332 de locuitori ai Moldovei, 16,5% (558 508) au ales româna ca limbă maternă, în timp ce 60% au ales moldoveneasca. Dar acest procent variază din mediul urban în mediul rural. Dacă 40% din vorbitorii de română/moldovenească din mediul urban au indicat limba română ca limbă maternă în detrimentul limbii moldovenești, în mediul rural, doar fiecare al șaptelea a indicat româna ca limbă maternă. Totuși, grupul de experți din cadrul misiunii internaționale de observare a recensământului în Republica Moldova a precizat că subiectele din chestionare ce țin de naționalitate și limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" și de aceea a conclus că o atenție sporită va trebui sa fie acordată la utilizarea acestor date.Grupul de experți din cadrul misiunii internaționale de observare a recensământului în Republica Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a consulta Biroul Național de Statistică în procesul de evaluare a datelor recensământului , Moldova Azi, 18 mai 2005, reportaj atribuit AP Flux.

Statut juridic în Voivodina

thumb|200px|right|Limba română în Voivodinaportocaliu: româna este oficială la nivelul întregii comune; verde: româna este oficială în câteva comunități locale

În Constituția Republicii Serbia (Monitorul oficial al Republicii Serbia, nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republica Serbia în uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă aceasta, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Serbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege.

În Statutul Provinciei Autonome Voivodina (Buletinul oficial al PAV, nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovacă, română și ruteană și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv și organele provinciale ale administrației.Uzul oficial al limbilor și grafiilor în Provincia Autonomă Voivodina publicat de Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale

Româna este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște și Secanj. În comuna Vârșeț româna este oficială doar în localitățile Vojvodinci, Markovac, Straža, Mali Žam, Malo Središte, Mesić, Jablanka, Sočica, Ritiševo, Orešac și Kuštilj.Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile naționale: Uzul oficial al românei pe teritoriul PAV

În recensământul din 2002, cel mai recent desfășurat pe teritoriul Serbiei, 1,5% de voivodineni au indicat româna ca limba lor maternă (doar 0,1% din totalul românofonilor).

Datorita faptului ca in Voivodina, româna a devenit destul de recent limbă oficială, există anumite probleme în sincronizarea organelor puterii. Alte dificultăți sunt provocate de numărul mic de membri ai minorității românești (în jur de 30.000). Deși în trecut învățământul în limba maternă pentru minoritarii români a putut fi asigurat în mai multe instituții școlare, în prezent numărul s-a redus la câteva zeci de școli generale și 2 licee. La nivel superior se studiază în limba română doar la facultatea de Filologie a Universității din Novi Sad, însă în prezent 800 de români din Voivodina studiază în limba maternă la universitățile din România. Săptămânalul Libertatea și câteva reviste (cum ar fi Tradiția) reprezintă presa scrisă în limba română. Câteva posturi de radio transmit programe românești, printre care se numără Radio Novi Sad și Multiradio. Zilnic sunt transmise jurnale de știri și emisiuni destinate publicului românesc la TV Novi Sad 2. Există câteva case de editură în limba română, precum și câteva teatre de amatori. Anual se organizează festivale pentru promovarea obiceiurilor românești. Proiecte de viitor includ și construirea unui Muzeu al Spiritualității Românești la Torac (Begheiți). Minoritatea românească este concentrată în districtul Banatul de Sud, unde reprezintă a doua naționalitate ca mărime (cca. 7%), dar reprezintă o minoritate semnificativă și în Banatul Central.

Statut juridic in Ucraina

thumb|left|Procentul populației din orașele și raioanele Ucrainei care a indicat română ca limbă maternă la recensământul din 2001 thumb|Cea mai frecventă limbă maternă în consiliile locale din regiunea Cernăuți conform recensământului din 2001 (consiliile locale cu populație preponderent românofonă în verde) thumb|Cea mai frecventă limbă maternă în consiliile locale din regiunea Transcarpatia conform recensământului din 2001 (consiliile locale cu populație preponderent românofonă în verde) thumb|Cea mai frecventă limbă maternă în consiliile locale din sudul regiunii Odesa conform recensământului din 2001 (consiliile locale cu populație preponderent românofonă în verde) Conform recensământului din 2001, limba română (sau „moldovenească”) a fost numită limbă maternă de 18,64% (11,85% „română”, 6,79% — „moldovenească”) din populația regiunii Cernăuți,Розподіл населення за рідною мовою, Чернівецька область 3,79% (0,01% și 3,78%) din populația regiunii OdesaРозподіл населення за рідною мовою, Одеська область și 2,60% (2,57% și 0,03%) din populația regiunii Transcarpatia.