thumb|right|Fotografie din revista „Foaia noastră” (Gyula), 15 ianuarie 1975 Avram P. Todor (n. 18 ianuarie 1899, Vaidei, Hunedoara – d. 12 septembrie 1978, București) a fost un bibliotecar, cercetător al literaturii, publicist, profesor de liceu, autor de manuale școlare, lector universitar și traducător român.Călindaru' Foii interesante

Biografie S-a născut în data de 18 ianuarie 1899. Tatăl său, Petru, era zidar. Avram a fost al patrulea fiu dintre cei trei băieți și o fată. Mama, Elena, a venit din Vinerea (zona Orăștie).

A urmat anii de scoală la Orăștie, apoi a beneficiat de o bursă și a continuat la Gimnaziul Superior din Blaj.Gazeta Transilvaniei, nr. 90 / 28 aprilie 1916, pag. 2. A debutat la 14 ani în publicația „Progresul” din Oravița cu o poezioară în care exprima durerea neamului la moartea aviatorului Aurel Vlaicu.Foaia Românească nr. 13 / 1 iulie 1974, p. 4. În 1917, a dat „un simulacru de examen de maturitate”, deoarece a fost înrolat și a luptat în Primul Război Mondial, dobândind „cel mai simpatic grad din armata austro-ungară: zászlós (sublocotenent)”.Avram P. Todor, Cu divizia 35 la Piave și pe frontul francez (amintiri). În: Apulum, VII/2, 1969, p. 315. După război, a devenit student la 19 ani. A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, unde i-a fost profesor Ioan Bianu, directorul Bibliotecii Academiei. Doctor în filologie, cu lucrarea „Eminescu în literatura maghiară”, susținută în 1947.Világirodalmi lexikon, vol. 15, Taa–tz, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1993, pag. 574.

Avram P. Todor a fost profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” și „Ion Neculce” din București și a fost coautor la o seamă de manuale de limba română, împreună cu profesorul Gheorghe Șerban de la Liceul „Spiru Haret” din București. A scris mai multe zeci de articole pentru enciclopedia maghiară Gutenberg Nagy Lexikon. În articolul Un zilier al culturiiÁrvay Árpád, Bukaresttől Pécsig. În: Magyarország nr. 43 / 22 octombrie 1978, pag. 21. scriitorul maghiar Árvay Árpád îl citează pe istoricul și bibliograful Veress Endre, care, cu sprijinul lui Avram P. Todor, a reușit să alcătuiască 4 și să tipărească 3 din volumele Bibliografiei româno-ungare. Înainte de proclamarea Republicii, a fost șef de lucrări la Institutul de Istorie Națională, conferențiar la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte,Cursurile de vară de la Vălenii de Munte. În: Neamul românesc nr. 165 / 23 iulie 1932, pag. 2. a lui Nicolae Iorga, și a predat lecții de maghiară la Universitatea din București.Ion Dodu Bălan, „Un savant și un sacrificat dat uitării: A. P. Todor”, publicat în săptămânalul Palia Expres din Orăștie.

După al Doilea Război Mondial, a participat la mai multe întâlniri culturale româno-maghiare, ultima dată în 1950. A fost acuzat de trădare datorită prieteniei cu diplomații francezi din București,Desbaterile grupului de spioni și trădători aflați în slujba Legației Franței, (nesemnat). În: Scânteia, nr. 1867 / 20 octombrie 1950, p. 2. arestat și închis în perioada 1950-1959 la București, Aiud și Pitești. După eliberare, a fost încadrat la serviciul de curățenie publică din București. A revenit la Biblioteca Academiei în 1966, ca și colaborator extern.Világirodalmi lexikon, vol. 15, Taa–tz, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1993, p. 574.

Distincții Ordinul „Coroana României” în gradul de Ofițer (31 mai 1932)Decretul regal nr. 1.855 din 31 mai 1932 privind decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, nr. 134, Partea I-a, sâmbătă 11 iunie 1932, pp. 3726–3727.

Opera

Cărți Avram P. Todor, Confluențe literare româno-maghiare, Editura Kriterion, București, 1983.

Studii literare „Eminescu în literatura maghiară”, în Convorbiri Literare, LXXII, 6-9, 1939, pp. 1153–1198. Eminescu válogatott versei (ediție bilingvă), Állami Könyvkiadó, București, 1950 (100 de ani de la nașterea poetului), pp. 234–237. „Ioan Bianu (1856–1935)”, în: Apulum, XII, 1974, pp. 664–671. „Victor Lazăr”, în vol.: Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România. 1867-1967. Cartea Centenarului, București, 1968, p. 314. „Romancierul maghiar N. Jósika și românii”. În: Preocupări literare, IV, nr. 2, pp. 49-60.

Ediții îngrijite Constantin Negruzzi, Negru pe alb (scrisori de la un prieten), Tipografiile Române Unite, București, 1936. Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Editura Națională „Gheorghe Mecu”, București, 1943.Carte considerată în 1948 ca având conținut dușmănos la adresa regimului comunist, v. Ionut Costea, Istvan Kiraly, Doru Radosav, Fond secret, Fond "S" Special, Contribuții la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România, Editura Dacia, Cluj, 1995, p. 204. Ion Creangă, Povești, Editura Națională „Gheorghe Mecu”, București, 1942.Revista Fundațiilor Regale, iulie-septembrie 1943, p. 448.

Traduceri Prima poezie tradusă în limba română a fost Mama poloneză (A lengyel anya) de Kálmán Tóth. L-a tradus integral pe Petőfi Sándor. De asemenea, a tălmăcit poeme de Ady Endre, Arany János, Barcsay Abrahám, Kisfaludy Károly, proză de Móricz ZsigmondGyörgy Beke, Avram P. Todor. În: György Beke, Fără interpret, Editura Kriterion, București, 1983, pp. 72–80. și Jókai MórPetru Cîmpian, Adept al prieteniei: Avram P. Todor. În: Foaia Românească, nr. 2 / 15 ianuarie 1975, p. 7..

În volum

Kálmán Mikszáth, Săliștencele, Editura de Stat, București, 1947Sámuel Domokos, La moartea lui Avram P. Todor (1899-1978). În: Foaia noastră, nr. 25 (26?) / 1 octombrie 1978, p. 5.. Mihály Fazekas, Mateiaș Gâscarul, Editura de Stat, București, 1949.Radu Bogdan, Rămășițe formaliste în desenul ilustrativ. În: Contemporanul, nr. 170 / 6 ianuarie 1950./

În periodice

Petőfi Sándor, „Crâșmă mică-n cap de sat”, în: Foaia Noastră nr. 4 / 15 februarie 1967, p. 6. Petőfi Sándor, „O seară acasă”, în: Floarea Soarelui, nr. 3-6 / martie–iunie 1928, p. 63. Petőfi Sándor, „Tinerețe”, în: Floarea Soarelui, nr. 3-6 / martie–iunie 1928, p. 48.

Note

Bibliografie Maria Basarab, „Avram P. Todor - un profesionist al bibliotecii”. În: Sargetia, Acta Musei Devensis (S.N.), anul IX, 2018, pp. 315–322. Grigore Băjenaru, Cișmigiu & Comp., Editura Tineretului, București, 1968, pp. 108-111. Grigore Băjenaru, Bună dimineața, băieți!, Editura Jurnalul Național, București, 2009, p. 268. György Beke, Fără interpret, ediție on-line. György Györfi-Deák, Însemnări sălăjene (caiet de lectură), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015, pp. 39–47. Nicolae Manolescu, Rolul culturii. În: România literară, nr. 17 / 26 aprilie 1984, p. 9. Sándor Veégh, Un statornic si talentat traducător: Avram P. Todor. În: Steaua Roșie nr. 6 / 9 ianuarie 1971, pag. 3.

Galerie de imagini

Categorie:Nașteri în 1889 Categorie:Nașteri pe 18 ianuarie Categorie:Decese în 1972 Categorie:Decese pe 12 septembrie Categorie:Publiciști români Categorie:Profesori universitari români Categorie:Traducători români