Mustafa bin Abdullah, zis Kâtip Çelebi, (1609/1017 Istanbul - 1657/1067 Istanbul) a fost un învățat și un enciclopedist otoman. Este cunoscut în Occident mai ales sub numele de Haji Khalifa, iar în istoriografia românească drept Hagi KalfaGuboglu, pp. 7-8

Despre Kâtip Çelebi profesorul Halil İnalcık spune că a fost „unul dintre cei mai mari savanți și enciclopediști otomani.“İnalcık(1996, p. 355). Franz Babinger îl socotește „cel mai mare polihistor al otomanilor“.Babinger (1927, p. 196). Calificativul acesta de polihistor, de geniu universal, a fost reținut și de Aurel Decei.Decei (1978, p. 184).

Biografie

„Mustafa bin Abdullah” nu înseamnă altceva decât că Mustafa este fiul lui Abdullah. Tatăl lui Mustafa era funcționar în birocrația militară otomană. De la 14 ani și tânărul Mustafa a început să slujească în armată. Era kâtip„Scrib”, dacă e să ne ținem aproape de sensul originar al termenului; „secretar” ar fi însă o redare mai lesne inteligibilă azi. „Çelebi” înseamnă „domn”. Deci numele „Kâtip Çelebi” s-ar traduce prin „domnul secretar”.. A participat la campanii militare, inclusiv pe teritoriul actual al Irakului.

În timp ce armata otomană petrecea iarna lui 1633-34 la Alep, oraș aflat acum în Siria, Mustafa a fost în pelerinaj la Mecca.Babinger (1927, p. 195). În limba turcă otomană un musulman care a întreprins călătoria la Mecca este denumit hagi (sau haji, în transliterarea englezească)Termenul a pătruns, pe filiera otomană, și-n limbi din Europa. Pentru română a se vedea Lazăr Șăineanu, Influența orientală asupra limbii și culturii române (București: Socec, 1900), vol. II, p. 194..

Întors la Istanbul, Mustafa bin Abdullah s-a decis, în 1635, să se consacre studiilor științifice. A renunțat și la postul său de funcționar, dar trei ani mai târziuVezi Babinger (1927, p. 195). s-a hotărât să ocupe din nou un post funcționăresc, cel de khalifaȘăineanu, op. cit., vol. II, pp. 81-82 arată că termenul a ajuns și-n limba română sub forma cuvântului calfă. Originea cuvântului este în arabă, unde are sensul de succesor, locțiitor, după cum precizează Karl Lokotsch, Etymologisches Wörterbuch der europäischen Wörter orientalischen Ursprungs (Heidelberg: Carl Winter, 1927), termenul 798. Cuvântul desemnează, între altele, pe succesorul religios al profetului Muhammad, califul. Turcii otomani, modificând și forma cuvântului, au dezvoltat însă și sensul de secundant, ajutor, calfă. Aici khalifa are sensul de funcționar de cancelare, în cadrul biroului de control al trupelor călare, unde lucra Mustafa bin Abdullah. Cum Mustafa era un al doilea khalifa în limba turcă otomană rezulta un joc de cuvinte, după cum a remarcat J.v.Hammer, explică Babinger (1927, p. 195).. De aici înainte Mustafa bin Abdullah și-a zis Haji Khalifa. Numele sub care este însă îndeobște cunoscut în Turcia este cel de Kâtip Çelebi.

În urma unui accident, Kâtip Çelebi a murit în anul 1657, fără să fi împlinit cincizeci de ani, tot în orașul în care s-a născut, Istanbul.

Scrieri

Cea mai cunoscută lucrarePentru titlurile scrierilor lui Kâtip Çelebi s-au folosit transcrierile în turca modernă, așa cum apar ele în Kâtip Çelebi(1941, col.17-24) a lui Kâtip Çelebi este Keşf-el-ZununTraducerea titlului complet al cărții este „Înlăturarea îndoielii cu privire la numele cărților și al științelor“; pe scurt, „Înlăturarea îndoielii“., o amplă bibliografie, scrisă în limba arabă, a cărților din lumea islamică (în jur de 14500 de descrieri ale acestor scrieri, aranjate în ordine alfabetică). Kâtip Çelebi a muncit douăzeci de ani la această carte monumentală. Primul volum l-a terminat în 1653.

Keşf-el-Zunun a fost tradusă, în 1698-1705, în limba franceză. Cartea lui Kâtip Çelebi a constituit o sursă de cunoaștere a scrierilor orientale pentru autori precum Barthélemy d'Herbelot de Molainville sau Joseph von Hammer-Purgstall.

La rândul său, Kâtip Çelebi a fost interesat de ceea ce se publica în Occident. Era la curent cu geografia apuseanăHalil İnalcık spune că „a recunoscut superioritatea geografiei apusene” (İnalcık, 1996, p. 363) și a fost la originea traducerii unei lucrări a lui Mercator și Hondius.. Kâtip Çelebi a încercat să dovedească faptul că ideea Pământului rotund nu este în contradicție cu credința islamică.Halil İnalcık (1996, p. 363).

Cihannüma„Viziunea asupra lumii“. (începută în 1648, redactată în două versiuni și rămasă neterminată) este o scriere influențată de autori occidentali precum Mercator, Ortelius și Cluverius. Este o descriere geografică a lumii.

Takvim-al-TevarihAd litteram: „Calendarul istoriei”. (alcătuită în 1648) este o cronologie istorică.

Fezleke-al-Tevarih„Cronica istoriei“. este o cronică mai amplă, care acoperă însă și perioada 1592(anul 1000 în cronologia islamică)-1654/1065.Babinger (1927, p. 201) apreciază că aceasta este o sursă amănunțită și deosebit de prețioasă pentru perioada respectivă. În afară de aceasta, Kâtip Çelebi a mai scris și despre istoria puterii navale otomane.

Kâtip Çelebi a tratat în scrieri ale sale și chestiuni legate de credința religioasă. El a combătut fanatismul. Halil İnalcık scrie că, în viziunea lui Kâtip Çelebi: „Islâm-ul preferă toleranța în raport cu forța, căci în orice caz folosirea forței este greșită, deoarece aceasta determină rezistență, ce generează la rândul ei neliniște și sciziuni în stat.”İnalcık (1996, p. 369). Legile, după Kâtip Çelebi, se modifică în timp, se adaptează practicilor oamenilor.

Deși influențat de ideile din știința occidentală a vremii, în cercetările sale Kâtip Çelebi caută însă temeiurile prime în Coran.Vezi İnalcık (1996, p. 364).

Note

Bibliografie Guboglu, M.; Cronici turcești privind Țările Române, Vol II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966;

Legături externe Kâtip Çelebi, Keșf-el-Zunun (text arab în format doc) Formă prescurtată a articolului despre Kâtip Çelebi din Encyclopedia Britannica, accesibilă liber pe Internet

Categorie:Nașteri în 1609 Categorie:Decese în 1657 Categorie:Otomani Categorie:Imperiul Otoman Categorie:Oameni din Istanbul