Volohii sunt un exonim folosit în Ucraina pentru a desemna o populație de origine română răspândită în nordul regiunii Transcarpatia. Numărul lor este estimat la aproximativ 5–6 mii de persoane.

Trăsături etnice La recensămintele anterioare anului 2001, volohii erau înregistrați în mod oficial drept ucraineni, iar la au fost înregistrați atât ca ucraineni, cât și ca români, limba maternă indicată cel mai frecvent fiind ucraineana.

Populația din jur îi confundă adesea pe volohi cu romii, însă aceștia sunt diferențiați, în literatura de specialitate, prin mai multe criterii: limbă – volohii vorbesc un dialect românesc (considerat arhaic), în timp ce romii din Transcarpatia folosesc în principal maghiara, romani și ucraineana; trăsături antropologice – sunt descriși, în unele surse, ca având în general pielea și părul în nuanțe mai deschise.

Majoritatea se declară de religie ortodoxă, însă numărul celor afiliați activ unei biserici este relativ redus; principalele sărbători religioase celebrate de comunitate sunt Crăciunul și Paștele. În ultimele decenii, un număr semnificativ de volohi au aderat la diferite confesiuni protestante.

Origine Originea volohilor este disputată, în mare parte din cauza numărului redus de cercetări etnografice dedicate acestui grup. Volohii nu păstrează, în general, tradiții orale consistente despre trecutul lor; există mențiuni izolate potrivit cărora unii membri ai comunității afirmă că strămoșii lor ar fi provenit din Maramureș și s-ar fi stabilit ulterior în Transcarpatia.

miniatura|300x300px|Răspândirea geografică a grupurilor etnice în regiunea Transcarpatia (2001):

Areal de răspândire Volohii locuiesc în aproximativ 11 sate din raioanele Perecin, Svaleava, Ujhorod și Muncaci, în special în: Mîrcea (raionul Velîkîi Bereznîi) Antalovți, Kameanîțea (raionul Ujhorod) Simer, Turea Pasika, Turii Remetî, Poroșcovo (raionul Perecin) Obava, Verhnea Vîznîțea (raionul Muncaci) Dolha (raionul Irșava)

Cea mai numeroasă comunitate se află în Poroșcovo (raionul Perecin), unde trăiesc aproximativ 1,5 mii de persoane.

Mod de viață În literatura etnografică, modul de viață al volohilor este uneori comparat cu cel al romilor din Transcarpatia: locuiesc frecvent în gospodării modeste sau așezări compacte la periferia satelor; practică în mică măsură agricultura; nivelul de educație formală este, în medie, redus; comunitatea manifestă o solidaritate internă ridicată, inclusiv sprijin reciproc în situații de conflict; căsătoriile au loc adesea la vârste tinere și, de regulă, în interiorul grupului etnic (uneori și cu romi), uneori fără înregistrare oficială.

În Poroșcovo, o ocupație răspândită este tăierea și vânzarea lemnului, iar în alte localități membrii comunității sunt implicați în comerț și muncă sezonieră, inclusiv migrație temporară pentru muncă.

O ocupație tradițională atribuită comunității este confecționarea lingurilor de lemn și a altor obiecte de uz casnic sau suveniruri din lemn; de aici și frecvența numelui de familie Kanaloș (derivat din maghiară, cu sensul de „lingurar”).

Liderul comunității locale volohe poartă adesea titlul de birov („judecător”, din maghiară).

Note

Bibliografie Oleksandr Gavrosh . Vin volohii! // Ukraina Moloda, 227, 07.12.2007 Vasil Zubach . volohi — poporul uitat // Ziua, 178, 02.10.2002 Vitaly Pumpynets . Volohii își protejează cu sfințenie limba, cultura și meșteșugurile // Ua-Reporter.com, 31/10/2007 Volohi ai Transcarpatiei // Gazeta Ruthenia Un fluture chinezesc în loc de un coș transcarpatic // Ujhorod, nr 48 (408) Șapte minuni etnografice ale Ucrainei Procesele electorale ale Ucrainei în dimensiune regională: Bucovina și Transcarpatia: monografie / Sub. ed. A. Kruglașov și M. Tokarya. — Ujhorod: Centrul poligraf „Lira”, 2014. — 552 p.

Legături externe La un pas de România: Românii din Poroșcovo, reportaj realizat de TVR, publicat 22 decembrie 2018.

Categorie:Comunitatea română din Ucraina Categorie:Grupuri etnice din Ucraina Categorie:Diaspora română