Italienii din România sunt o minoritate etnică numărând 3.203 de persoane, conform recensământului din 2011. Italienii se află dispersați într-un mod relativ uniform pe teritoriul României.

Istorie Punct de vedere istoric Republica Genova a fost cea care a stabilit primele contacte între Italia și spațiul românesc în anii 1200-1300, atunci când Constanța devenise baza comercială a genovezilor. La Constanța a fost construit Farul Genovez, care a rezistat peste timp. Genovezii au fondat mai multe porturi de la gurile Dunării, inclusiv "Vicina" (lângă Isaccea), (Sfântu Gheorghe) și "San Giorgio" (Giurgiu). Imperiul Otoman a distrus aceste așezări. În 1821 un nou val de italieni a ajuns în România, de la Friuli și Veneto.Caritas. "Immigrazioni e lavoro in Italia. Statistiche, problemi e prospettive". IDOS Roma, 2008 (p. 61)

În unele orașe din Transilvania au existat cartiere italiene, precum Olosigul (Italienimea) și Velența din Oradea. Erudiți din Italia au ocupat funcții de seamă, precum Rogerius, care a devenit canonic, Giorgio Martinuzzi, guvernator etc. În Țara Românească Anton Maria Del Chiaro a ocupat funcția de secretar al domnitorului Constantin Brâncoveanu.

thumb|200 px|right|Clemansa (Mansi) Barberis, compozitoare, interpretă la violă, profesor de canto la Conservator. Aceasta din urmă era descendenta unei vechi familii franco-italiene împământenite în Moldova

Demografie

Personalități italiene în România thumb|200px|Ignazio Feliciano Paoli, primul arhiepiscop al Arhidiecezei de București Italienii în România au îmbrățișat diverse activități și meserii încă din Evul Mediu: muzicieni, actori, medici, ziariști, pictori, oameni de litere, profesori. Un descendent de imigranți italieni, Theodor Rosetti, a fost un jurist și om politic român, prim-ministru al României în perioada 1888-1889 și membru de onoare al Academiei Române. Theodor Rosetti

În perioada 1874–1887, guvernator al Bucovinei a fost un italian din Dalmația: Girolamo de Alesani.

Primul episcop romano-catolic de București a fost Ignazio Feliciano Paoli, cel care a inițiat introducerea calendarului gregorian în România. Tot Paoli a ctitorit Catedrala Sfântul Iosif din București.

Printre personalitățile italiene din România se numără Adrian Marino, Vintilă Cossini, Florin Bogardo, Mansi Barberis, Sorana Coroamă-Stanca, Alexandru Pesamosca, Ivanca Olivotto, Amelio Olivotto, Nicolo Girardi, Dante Viecelli, Virgil Toso, Puschiazis Vicenzo, Mădălina Coracin, Mihaela Profiriu Mateescu-Culluri, Horia Moculescu, Mișu Fotino, Angela Tomaselli, avocatul și fostul deputat Mircea Grosaru ce in anul 2009 a fost decorat de Președintele Italiei Giorgio Napolitano cu Ordinul Steaua Italiei in rang de Cavaler, precum și avocatul și deputatul Andi-Gabriel Grosaru, căruia, în anul 2015, Ambasada Italiei la București împreună cu Ministerul Afacerilor Externe si Cooperării Internaționale, i-au acordat o frumoasă mențiune și a fost inclus în registrul italieniștilor editat de către Farnesina, pentru eforturile și implicarea sa activă în apărarea, revitalizarea, conservarea și promovarea identității, culturii, istoriei și civilizației italiene în România. miniatura|Președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella cu deputatul Andi Gabriel Grosaru la București in 2016

La sate se întâlnesc italieni în zone de câmpie sau de munte unde au lucrat ca agricultori, muncitori forestieri, mineri sau la exploatările de piatră, ca cioplitori în piatră. Azi mai pot fi găsiți la Cataloi, jud. Tulcea, urmașii lucrătorilor din carierele de piatră de la Iacobdeal și Turcoaia, apoi la Câmpulung Muscel, la Nucșoara și Albești.

Modesto Gino Ferrarini a scris în cartea sa "Istorioare din viața etnicilor italieni în România" că aceștia sunt urmașii unor constructori, specialiști în construcții de tunele, viaducte, ba chiar și cioplitori de piatră, veniți din Belluno. Italienii au lucrat și în minele din Tg. Ocna, județul Bacău.

Harnici agricultori, grădinari și viticultori pot fi întâlniți și azi în Dobrogea și Banat. Să ne amintim de o veche și "importantă colonie din Dobrogea, cea de la Cataloi, cu oameni harnici, friulani de origine, care pe la 1888 au luat în arendă de la guvernul român peste opt mii de hectare de teren de pădure, le-au desțelenit și le-au cultivat cu viță de vie și cereale".I Friulani di Craiova : Rapporti socio-culturali italo-romeni = Friulanii din Craiova : Interferențe socio-culturale italo-române; Conf. univ. dr. Ion Pătrașcu, lector univ. dr. Elena Pîrvu, Ediția a 2-a rev. și adăugită, Editura Aius, 1999 Aceștia au alcătuit una din cele mai unite și stabile comunități din zonă.

Integrarea rapidă în viața socială din România a fost posibilă și pentru că au fost purtătorii unor valori de care era atâta nevoie într-un timp, aici. Au fost buni constructori și meseriași. Un exemplu edificator ar fi cel al lui Osvaldo Zuliani care împreună cu soția sa Anna Crovato și cei doisprezece copii ai lor s-au ocupat de construcții. Ei au avut o mică fabrică de ciment în orașul Focșani și o antrepriză. Numeroase și importante sunt obiectivele realizate de aceștia în oraș și în împrejurimi.

Reprezentarea politică

Până în februarie 2014 președintele Asociației Italienilor din România-RO.AS.IT. a fost Mircea Grosaru, el fiind și reprezentantul la acea vreme al minorității italiene în Parlamentul României. În realitate a fost cel de-al treilea deputat al minorității italiene, câștingând mandatul pierdut cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2000 conform Deciziei C.E.D.O.- Strasbourg - 25 nov. 2008 în Dosarul nr. 78039/2001, Grosaru împotriva României. A câștigat încă trei mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În prezent, președintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT. este Ioana Grosaru.

Predecesorii săi au fost: Iuliano Valentin (mandatul 1992 - 1996), Marilena Tomov (mandatul 1996 - 2000) și Ileana Stana-Ionescu (mandatul 2000 - 2004).

Asociația Italienilor din România-RO.AS.IT., a luat ființă în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, la inițiativa unor etnici italieni care au dat un anunț într-un ziar local. Obiectul de activitate consta în prezentarea de filme documentare, în organizarea de expoziții de fotografie, grafică și pictură, de cursuri de limbă, cultură și civilizație italiană etc.

Din decembrie 2014 până în ianuarie 2022 a fost membră a Partidului Democrat European.

Note

Bibliografie Giulio Vignoli, Sulla minoranza italiana storica di Romania: Gli Italiani dimenticati. Minoranze italiane in Europa, Giuffrè, Milan, 2000. R. Scagno, Veneti in Romania, Longo Editore, Ravenne, 2008. Caritas Italiana. Immigrazioni e lavoro in Italia. Statistiche, problemi e prospettive IDOS. Roma, 2008.

Vezi și Asociația Italienilor din România Colonii genoveze din România Relațiile dintre România și Italia

Legături externe Istoria și tradițiile minorităților din România Asociația italienilor din România Friulanii din Romania - Mica enciclopedie AS, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2006, numărul 743

Categorie:Relațiile dintre Italia și România Categorie:Diaspora italiană