miniatura|390x390px|Înregistrarea video a discursului lui Vladimir Putin (cu subtitrare în limba română), care a anunțat începutul invaziei ruse în Ucraina. Anunțul invaziei este făcut la 20:24.
„Cu privire la desfășurarea unei operațiuni militare speciale” (în , transliterat O provedenii spetsialʹnoy voyennoy operatsii) a fost o emisiune televizată a președintelui rus Vladimir Putin din 24 februarie 2022, care anunța invazia rusă în Ucraina.
Acesta s-a adresat cetățenilor Rusiei și Ucrainei, forțelor armate ale Rusiei și Ucrainei precum și comunității internaționale. Putin a anunțat că Rusia lansează o „operațiune militară specială” pentru a apăra teritoriile controlate de Rusia în estul Ucrainei – Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk – în temeiul articolului 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite. Elementele rusești din regiunile separatiste au fost în război cu Ucraina din 2014, iar Rusia a devenit recent primul stat care le-a recunoscut ca fiind independente. Putin a susținut că Ucraina a comis genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă din regiune; că guvernul ucrainean era format din neonaziști aflați sub control occidental, că Ucraina dezvoltă arme nucleare și că NATO construiește infrastructură militară în Ucraina, amenințând Rusia. Aceste acuzații au fost respinse pe scară largă ca fiind neadevărate.
Putin a declarat că Rusia acționează în legitimă apărare, că obiectivul său este „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei și a susținut că Rusia nu intenționează să ocupe teritoriul ucrainean. El a amenințat cu consecințe grave pentru orice țară care intervine. Invazia a început imediat după anunțul lui Putin.
Adresare Pe 24 februarie 2022, la ora 5:30, ora Moscovei, posturile de televiziune de stat au difuzat un nou discurs al președintelui rus Vladimir Putin, în care acesta a vorbit despre următoarele puncte:
Ucraina, sprijinită de NATO, ca stat „antirus” În discursul său, Putin a vorbit despre imposibilitatea de a ajunge la un acord cu NATO în condiții egale și a acuzat alianța militară că se extinde spre est. Putin a menționat adesea extinderea NATO în discursul său, calificând-o și dezvoltarea militară a Ucrainei drept „inacceptabilă”. El a declarat că:
Putin a declarat că Ucraina devine un stat „antirus”, fiind aprovizionată de alți membri NATO cu „cele mai moderne arme”, afirmând:
Anunțarea unei „operațiuni militare speciale” în Donbas, Ucraina
Putin a anunțat începerea unei „operațiuni militare speciale” în regiunea Donbas, invocând articolul 51 din Carta ONU (privind dreptul la autoapărare), decizia Consiliului Federației privind utilizarea trupelor ruse în Ucraina și acordurile cu Republica Populară Donețk (DPR) și Republica Populară Lugansk (LPR). El a spus:
Cu câteva zile mai devreme, la 21 februarie, Rusia a recunoscut oficial RPD și RPL ca state independente, care au fost acordurile cu DNR și LNR menționate de Putin. Acestea au fost ratificate de Duma de Stat și de Consiliul Federației. El a declarat că scopul „operațiunii” a fost de a „proteja oamenii” din regiunea Donbas, predominant rusofonă, care, potrivit lui Putin, „de opt ani se confruntă cu umilința și genocidul săvârșite de regimul de la Kiev”.Categorie:CS1 Russian-language sources (ru) Putin a mai declarat că Rusia urmărește „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.
Apel către poporul ucrainean Putin a făcut apel la militarii ucraineni să „depună imediat armele și să se întoarcă acasă”, spunând: „Toți militarii armatei ucrainene care se conformează acestei cerințe vor putea părăsi liber zona de luptă și se vor întoarce la familiile lor. Toată responsabilitatea pentru eventuala vărsare de sânge va fi în întregime pe conștiința regimului aflat la putere pe teritoriul Ucrainei.”Categorie:CS1 Russian-language sources (ru) Adresându-se cetățenilor Ucrainei, el a legat acțiunile Rusiei de autoapărare împotriva amenințărilor create pentru aceasta și de «un dezastru și mai mare decât cel care se întâmplă astăzi», spunând „Indiferent cât de greu este, vă cer să înțelegeți acest lucru și să faceți apel la interacțiune pentru a întoarce această pagină tragică și a merge înainte împreună”.
Putin a declarat că nu există planuri de ocupare a teritoriului ucrainean și că susține dreptul popoarelor din Ucraina la autodeterminare, afirmând:
Avertisment împotriva intervenției internaționale La finalul discursului, Putin a avertizat alte țări să nu intervină în conflict, spunând:
Începutul invaziei Discursul lui Putin a fost difuzat în timpul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Ucraina, care a început în seara zilei de 23 februarie. La întâlnirea propriu-zisă, , reprezentantul Rusiei la ONU, a declarat: „Nu desfășurăm o agresiune împotriva poporului ucrainean, ci împotriva grupului care a preluat puterea la Kiev”.
La câteva minute după anunțul lui Putin, au fost raportate explozii la Kiev, Harkov, Odesa și Donbas. La aproximativ 5 dimineața. ora Kievului, Forțele Aerospațiale Ruse și Marina Rusă au lansat atacuri cu rachete și bombe asupra instalațiilor militare ucrainene. Simultan, Forțele terestre ruse au intrat pe teritoriul Ucrainei din mai multe direcții, inclusiv din Crimeea ocupată și din teritoriul Belarusului, începând invazia rusă în Ucraina.
La 20 iulie 2022, The New York Times a raportat că Lavrov a anunțat că Rusia va răspunde la ajutorul militar sporit primit de Ucraina din străinătate ca justificând extinderea frontului de „operațiuni speciale” pentru a include obiective militare în regiunile Zaporijjea și Herson.
Analiza afirmațiilor lui Putin
Afirmații despre NATO Ucraina nu este membră a NATO, o alianță de securitate colectivă, similară în concept cu CSTO din care face parte Rusia. În afara statelor sale membre, NATO a avut o prezență militară doar în Kosovo și Irak, la cererea guvernelor acestora. NATO și Rusia au cooperat până când Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014. Ucraina a fost o țară nealiniată când Rusia a ocupat Crimeea și a invadat Donbasul în 2014. Ca răspuns, parlamentul Ucrainei a votat pentru a pune capăt statutului său de țară nealiniată și pentru a include obiectivul de aderare la NATO în Constituție. NATO afirmă că nu este în război cu Rusia; politica sa oficială este că nu caută confruntarea, ci mai degrabă sprijină Ucraina în „dreptul său la autoapărare, consacrat în Carta ONU”.
Între dizolvarea Uniunii Sovietice și invazia rusă, 14 țări est-europene au fost admise în NATO. Patru dintre acestea au o graniță comună cu Rusia, iar ultima dată când o țară cu graniță cu Rusia a aderat la NATO înainte de invazie a fost în 2004. În 2002, Putin a declarat că relația Ucrainei cu NATO nu era preocuparea Rusiei.Person, Robert, and Michael McFaul. "What Putin Fears Most". , vol. 33, no. 2, April 2022, pp. 18–27 Ucraina a solicitat un Plan de acțiune pentru aderarea la NATO la summitul de la București din 2008. NATO a refuzat, dar secretarul general Jaap de Hoop Scheffer a declarat că Ucraina va deveni membru în viitor. De atunci, Rusia s-a opus aderării Ucrainei la NATO, Putin avertizând că aceasta ar fi considerată o amenințare. Mai mulți analiști și oficiali au avertizat împotriva aderării țărilor din Europa de Est la NATO, din cauza riscului ca Rusia să o considere o amenințare.
Cu puțin timp înainte de moartea sa într-un accident aviatic, oligarhul rus Evgheni Prigojin a acuzat conducerea militară rusă că a mințit cu privire la agresiunea NATO pentru a justifica invazia. Prigozhin a fost un confident apropiat al lui Putin, iar Grupul său Wagner a jucat un rol important în invazie. Peter Dickinson de la Consiliul Atlantic a sugerat că adevăratul motiv pentru care Putin se opune NATO este pentru că „îl împiedică să intimideze vecinii Rusiei”.
Articolul 51 din Carta ONU
Referința lui Putin la articolul 51 din Carta ONU este considerată incorectă de mai mulți avocați. , membru al Consiliului pentru Relații Externe, afirmă că articolul 51 din Carta ONU permite unui stat membru al ONU să acorde ajutor militar altui stat membru; însă RPD și RPL nu erau state membre ale ONU și erau recunoscute ca independente doar de Rusia. Cercetătorul elvețian în drept internațional afirmă că articolul 51 reprezintă dreptul la autoapărare în cazuri excepționale, în principal atunci când un atac asupra unei țări a început deja sau este pe cale să înceapă. Pentru alte situații, există Consiliul de Securitate al ONU și alte mecanisme de soluționare a conflictelor; amenințarea neclară a NATO pe care Putin o vede în 1941 nu poate justifica această acțiune militară. Krisch a reamintit că la începutul anilor 2000, când Statele Unite au încercat să introducă conceptul de „autoapărare preventivă” ca justificare pentru utilizarea forței militare în Irak, majoritatea țărilor s-au opus unei astfel de interpretări, iar Rusia s-a numărat printre acestea. Dreptul lui Putin de a invoca articolul 51 a fost respins și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și de secretarul general al ONU, António Guterres.
Acuzația de genocid Acuzațiile lui Putin potrivit cărora Ucraina a comis un genocid în Donbas au fost respinse pe scară largă ca nefondate de alte țări și organizații internaționale, inclusiv de Comisia UNESCO pentru Prevenirea Genocidului. Peste 300 de specialiști în genocid au emis o declarație prin care resping abuzul Rusiei de termenul „genocid” pentru a-și „justifica propria violență”. Ucraina a sesizat Curtea Internațională de Justiție (CIJ) pentru a contesta afirmația Rusiei. CIJ a declarat că nu a văzut nicio dovadă a genocidului comis de Ucraina.
În total, aproximativ 14.300 de persoane au fost ucise în războiul din Donbas, atât soldați, cât și civili. Potrivit Biroului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), 6.500 au fost forțe proxy ruse rusești, 4.400 au fost forțe ucrainene, iar 3.404 au fost civili de ambele părți ale liniei frontului. Marea majoritate a deceselor civile au avut loc în primul an, iar rata deceselor în Războiul din Donbas era de fapt în scădere înainte de invazia rusă din 2022: în anul dinaintea invaziei, au existat 25 de decese civile legate de conflict, peste jumătate dintre acestea fiind cauzate de mine și muniții neexplodate.
Acuzația de neonazism Afirmația lui Putin potrivit căreia Ucraina a fost un stat neonazist a fost respinsă pe scară largă. Cei mai importanți cercetători din lume ai nazismului și Holocaustului (inclusiv Jared McBride, Francine Hirsch, Timothy D. Snyder, , Christoph Diekman și alții) au publicat o declarație de respingere a afirmațiilor lui Putin, care a fost semnată de sute de istorici și cercetători ai subiectului. În declarație se spune:
Autorii spun că Ucraina „are extremiști de dreapta și grupuri xenofobe violente” ca orice altă țară, dar „nimic din toate acestea nu justifică agresiunea rusă și caracterizarea grosolan greșită a Ucrainei”. Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau a condamnat acuzațiile lui Putin.
Afirmațiile lui Putin privind nazismul împotriva Ucrainei sunt parțial o încercare de a mobiliza sprijin pentru război. Propaganda rusă l-a încadrat drept o continuare a „Marelui Război Patriotic” al Uniunii Sovietice împotriva Germaniei Naziste, „chiar dacă Rusia sprijină grupurile de extremă-dreapta din întreaga Europă”. The Washington Post a comentat că „retorica luptei împotriva fascismului rezonează profund în Rusia, care a suferit pierderi uriașe în lupta împotriva Germaniei Naziste”.