miniatura|Exhumarea cadavrelor de la Katyn, 1943. Fotografie de la delegația Crucii Roșii Internaționale. Atrocitățile Armatei Roșii reprezintă un ansamblu de acte de violență, jafuri, deportări și crime comise de militari ai Armatei Roșii împotriva populației civile din teritoriile ocupate sau traversate în timpul și după Al Doilea Război Mondial. În România, aceste fapte au fost documentate în mii de rapoarte ale Jandarmeriei și Poliției Române din perioada 1944–1946, transmise atât Înaltului Comandament Sovietic, cât și Comisiei Aliate de Control, fără ca aceasta să determine luarea de măsuri sistematice.

Context Pe 23 august 1944, România a trecut de partea Aliaților. În absența unui armistițiu semnat, trupele sovietice au continuat să trateze soldații și civilii români ca inamici. Armistițiul, semnat la 12 septembrie 1944 la Moscova, a instituit o Comisie Aliată de Control dominată în fapt de reprezentanți sovietici, care exercitau controlul de facto asupra țării. Ocupația militară sovietică a durat până în august 1958.

Deportările din județul Bihor (1945) Din județul Bihor, mai precis din Bihorul de Nord (anexat de Ungaria în septembrie 1940) au fost deportați peste 1.000 de etnici germani, la ordinul Comandamentului Militar Sovietic din Orosháza (Ungaria). Kremlinul a tratat Transilvania de Nord ca teritoriu maghiar ocupat de trupele sovietice, ignorând Convenția de Armistițiu semnată de România cu Puterile Aliate. Artificiul juridic introdus de Andrei Vîșinski în articolul 19 al Armistițiului lăsa o marjă deliberată de interpretare în privința statutului Transilvaniei de Nord.

La 13 ianuarie 1945, în gara principală din Oradea au fost îmbarcați etnici germani din satele Tărian, Palota, Seleuș, Tăuteu și altele, cu destinația Donbass, bazin carbonifer din Ucraina. În locuințele abandonate au fost mutați coloniști unguri relocați de autoritățile maghiare între 1940 și 1944, originari din regiuni situate la vest de Tisa și din sudul Slovaciei (aproximativ 40.000 de familii în Bihor și 29.000 în Satu Mare).

Odată cu reîntoarcerea celor 32.000 de români expulzați din Bihorul de Nord au izbucnit conflicte, deoarece aceștia își revendicau gospodăriile confiscate. Milițiile populare, formate exclusiv din etnici maghiari, au încercat să împiedice reîntoarcerea lor. Românii, după câteva săptămâni de locuit în vagoane, au primit sprijin armat din partea Batalionului Român de Reparații Căi Ferate. Tensiuni au fost înregistrate în localitățile Roșiori (Félegyház), Diosig, Șimian (Semjén), Pișcolt, Gelu, Horea și altele. Soluționarea conflictului a necesitat intervenția maiorului Gorbunov, consilier sovietic. Administrația provizorie a Bihorului de Nord era condusă de prefectul András Csillag, subprefectul Román Pollák și primarul Oradiei Károly Ványa.

După retrocedarea oficială a Ardealului de Nord la 9 martie 1945, administrația română a revenit în aprilie de la Beiuș, unde se retrăsese în 1940. Supraviețuitorii deportărilor s-au reîntors la sfârșitul anului 1946 prin punctele de trecere Sighetul Marmației, Halmeu și Episcopia Bihor, găsindu-și bunurile confiscate în baza legii CASBI și a Legii Reformei Agrare (23 martie 1945).

Note

Surse de arhivă Arhivele Naționale — Direcția Județeană Bihor, fonduri consultate:

Chestura de Poliție Oradea Postul Poliției de Frontieră Borș Postul Poliției de Frontieră Episcopia Bihorului Legiunea de Jandarmi Bihor Inspectoratul de Jandarmi Oradea Prefectura județului Bihor Prefectura județului Bihor-Beiuș Primăria orașului Oradea Camera de Comerț și Industrie Oradea Inspectoratul General Administrativ, Circa VIII Oradea Comitetul județean Bihor al PCR Comitetul județean Bihor al PCR — Comisia de Verificare a Cadrelor Comitetul județean Bihor al PSD Comitetul județean Bihor al UPM

Vezi și

Ocupația sovietică a României Deportările în Uniunea Sovietică din România Crime de război sovietice

Surse Arhivele Naționale-Direcția Județeană Bihor - fonduri: Chestura de Poliție Oradea Postul Poliției de Frontieră Borș Postul Poliției de Frontieră Episcopia Bihorului Legiunea de Jandarmi Bihor Inspectoratul de Jandarmi Oradea Prefectura județului Bihor Prefectura județului Bihor-Beiuș Primăria orașului Oradea Camera de Comerț și Industrie Oradea Inspectoratul General Administrativ, Circa VIII Oradea Comitetul județean Bihor al PCR Comitetul județean Bihor al PCR-Comisia de Verificare a Cadrelor Comitetul județean Bihor al PSD Comitetul județean Bihor al UPM

Categorie:Armata Roșie Categorie:Crime de război în cel de-al Doilea Război Mondial