Kaduna de Sud (în Tyap: Atak Kaduna; în Hausa: Kudancin Kaduna; fosta Zaria de Sud) este o zonă locuită cu precădere de diverse popoare care nu vorbesc limba Hausa și care trăiesc în sudul emiratului Zazzau din statul Kaduna. Este situată în regiunea din Nigeria. Kaduna de Sud cuprinde 12 zone administrative dintr-un total de 23 din statul Kaduna. Kaduna de Sud este considerată de unii istorici nu atât o identitate geografică, ci mai degrabă un concept de identitate etnică.
Subdiviziuni Chikun Jaba Jema's Kachia Kaduna de Sud Kagarko Kajuru Kaura Kauru Lere Sanga Zangon Kataf
Diversitate etnică Kaduna de Sud este compusă din grupuri etnice strâns înrudite și mai multe subgrupuri ce au în comun aceeași cultură și istorie. James (2000) a clasificat aceste populații pe baza afinităților lor etno-lingvistice, sub tema „The Middle Belt (Composition of the Nok Culture Area)”, și a împărțit subgrupurile astfel:James, Ibrahim (2000). The Settler Phenomenon in the Middle Belt and the Problem of National Integration in Nigeria: The Middle Belt (Ethnic Composition of the Nok Culture) populația din Kaduna de Sud este estimată la peste 4,5 milioane de oameni din populația totală estimată de 8,5 milioane de locuitori din statul Kaduna în 2016. Pentru 2021, cifrele estimative au fost de 5,1 milioane din populația totală estimativă de 12 milioane de oameni a statului Kaduna. Limba comună vorbită în zonă și folosită ca mijloc de comunicare este limba hausa.James, Ibrahim (2007). The politics of creation of chiefdoms in Kaduna state. Vanguard Publishers Ltd.
Grupul etnolingvistic Proto-Plateau I. Grupul Adara sau Grupul Nordic
Adara (Kadara) Ada (Kuturmi) Ajure Adara (Kadara lui Idon) Anumafa Adara (Kadara Kateri) Semi Ajure (Ankuwa, Gora) Bakulu (Ikulu)
II. Grupul Koro sau Grupul de Vest
Koro Myamya Koro Achel, Ashe sau Wachi Koro Ala sau Agweshi Ham Koro sau Adong/Gbaham
III. Grupul Ham sau Grupul de Nord-Vest
Ham Kpop (Jaba Kwoi) Ham Ngat Ham (Jaban Katari) Ham Shambang (Samban) Ham Duhyah (Jaban Lungu) Ham Gwong (Kagoma) Ham Kworri (Chori) Ham Det (Faik/Kenyi) Ham Netkun/Netwho - Gbaham Ham Nyakpah (Yeskwa) Ham Kong/Rhuini (Kamantan)
IV. Grupul Nerzit sau Kataf (Atyap)
Atyap (Kataf, Katab) Bajju (Kaje) Agworok (Aegworok, Oegworok, Kagoro) Asholyio (Osholio, Asholio, Moro'a) Fantswam (Kafanchan) Bakulu (Ikulu) Anghan (Angan, Kamantan) Atakad (Atakat, Attakar) Atyecharak (Atyacherak, Attachirak, Kachechere) Terri (Challa, Chara) Atuku (tuku) Kuu""
V. Grupul Aninka sau Grupul de Sud-Vest
Ninzo Mada de Nord Gbantu (Gwantu) Nindem Nikyob (Kaninkon) Kanufi Nungu Buh - Ayu Ningeshe Nandu Numana
Această împărțire pe categorii în funcție de apartenența etnolingvistică Proto-Plateau a fost, însă, modificată de Blench (2008), care a descris alte subdiviziuni pe baza limbilor vorbite, după cum urmează:Blench, Roger M. 2018. Nominal affixes and number marking in the Plateau languages of Central Nigeria. In John R. Watters (ed.), East Benue-Congo: Nouns, pronouns, and verbs, 107–172. Berlin: Language Science Press
I. Grupul Adara sau de Nord-Vest
Eda, Ada Edra, Adara Bakulu Ẹjẹgha (Idon) Doka Ẹhwa (Iku-Gora-Ankwe)
II. Grupul Atyap (Nerzit, Nenzit)
Bajju Atyap Agworok (Kagoro) Takad (Attakar) Atyecarak (Kacicere) Asholyio Fantswam (Kafancan) Atuku (Tuku) Kuu
III. Grupul Koro
Ashe Tinɔr (Waci-Myamya) Idũ, Gwara Nyenkpa-Barde
IV. Grupul Ham
Shamang Cori Ham Zhire Shang
V. Grupul Gwong
Gwong (Kagoma) Anɡhan (Kamanton)
VI. Grupul Ninzo
Ninzo (Ninzam) Bu-Niŋkada Mada Numana-Nunku-Gbantu-Numbu Ningye-Ninka Anib Nikyob Nindem Nungu Ayu
VII. Grupul Ndun
Ndun (Nandu)
VIII. Grupul Alumu
Sambe Tot Blench a spus că nisam este o prezumtivă limbă a platoului vorbită cândva în satul Nince, din statul Kaduna, însă nu se poate stabili cu exactitate apartenența de ramura Plateau din cauza lipsei de date lingvistice și că, în 2005, mai exista un singur vorbitor de nisam.
Grupul etnolingvistic Proto-Kainji I. Grupul Kainji de Est I
Atsam (Chawai) Amap (Amo) Abisi (Piti) Kuzamani (Shuwa-Zamani) Ngmgbang (Ribam) Dinani (Dingi) Ribina
II. Grupul Kainji de Est II
Agbiri (Gure) Aniragu (Kahugu) Akurmi (Kurama) Koonu (Kono) Vono (Kiballo) Tumi (Kitimi) Nuno-Kaivi (Kaibi) Mala-Ruma (Rumaya/Ruruma) Abin (Binawa) Kuvori (Surubu) Atumu (Kinuku) Shuwa-Zamani (Kuzamani) Dungi (Dungu)
Grupul etnolingvistic Proto-Nupoid Grupul Gbagyi (Gwari)
Gbagyi-Gbari (Gwari)
Grupul etnolingvistic Proto-Chadic de Vest Grupul etnolingvistic Proto-Chadic de Vest nu a fost inclus în clasificările lui James (2000) și cuprinde următoarele subdiviziuni:
Gwandara (un grup afro-asiatic, înrudit cu Hausa, despre care se spune că ar fi migrat din Kano) Sha (un grup de migranți din Bokkos, Statul Plateau)
Limbi Kaduna de Sud este formată dintr-o minoritate variată de grupuri etnolingvistice, care vorbesc limbi aparținând grupurilor de limbi nigero-congoleze și Ciadului de Vest.
Resurse naturale Fostul ministru nigerian al mineralelor solide, Leslie Obiora, a întocmit o listă cu mineralele din întreaga țară, ajungând la un total de 74 de minerale; 34 au fost declarate apte pentru minerit la scară comercială, iar Kaduna de Sud deținea peste 30 de minerale, dintre care 50% exploatabile.
Agricultură miniatura| Depozit de ghimbir, Kafanchan În anii 1990, fermierii au obținut un profit considerabil din vânzările recoltelor de ghimbir, datorită companiilor de procesare a ghimbirului existente în întreaga regiune, dar în prezent, majoritatea acestor companii s-au închis și nu se înregistrează niciun efort din partea conducerii de a le redeschide.
Educație miniatura| Bloc de clase, Colegiul de Agricultură, Nuhu Bamali Polytecnic, Campusul Samaru Kataf (Chenkwon) Potrivit lui Kazah-Toure (1999:130), Kaduna de Sud a preluat conducerea în educație în defuncta Regiune de Nord din Nigeria, în perioada războiului civil din Nigeria (între 1966 și 1970). Bonat (1989:55) susține că majoritatea oamenilor educați din această regiune, care nu fac parte din populația hausa, sunt cadre didactice sau funcționari publici, spre deosebire de hausa, care lucrează la cele mai înalte niveluri birocratice.Bonat, Z. A. (1989). „Aspects of the Economic and Social History of the Atyab c. 1800-1960 A.D”. Savanna. Zaria: ABU Press. 10 (1): 55
Note
Vezi și Crizele Zangon Kataf din 1992 Masacrul din statul Kaduna din 2019 Festivalul Național Afan Declarația de pace de la Kafanchan Castelul Kajuru Lista satelor din statul Kaduna Cascadele Matsirga Cultura Nok Gări din Nigeria Criza din Kaduna de Sud
Categorie:Nigeria