Podul Oancea–Cahul este un pod rutier peste Prut și un punct de trecere a frontierei între Moldova și România. Acesta face legătura dintre localitățile Oancea din județul Galați, România și Cahul din raionul Cahul din Republica Moldova, de-a lungul DN26A.
Istoric
Înainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritoriile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României. Vadul Oancea, spre care s-au îndreptat în cursul istoriei diverse racorduri rutiere, este unul dintre vadurile cele mai importante de pe cursul inferior al râului Prut,Câteva repere documentare privind..., Croitoru, 2020, p 207 această trecere fiind cunoscută și folosită încă de la „începuturile istoriei”. În acest context, localitățile Oancea și Cahul au apărut și s-au dezvoltat într-o relație de dependență economică, în raport cu respectivul vad.Câteva repere documentare privind..., Croitoru, 2020, p 203 stanga|miniatura|Fostul pod metalic de la Oancea (două dintre pile sunt vizibile în fotografie). În contextul situației precare în care se afla infrastructura rutieră și feroviară a țării după Primul Război Mondial, condiție cumulată și cu criza financiară existentă, în 1929 s-a contractat un împrumut bancar de 500 000 000 lei destinat pentru șosele și poduri, în vederea ameliorarării părților degradate sau construirea altora noi. La Oancea s-a construit astfel un pod nou dintr-o structură din beton și o suprastructură metalică.Bănescu, D; Terasamentele, procedeele de construcții, drumurile, etc., în decursul ultimilor 50 de ani, Istoricul Societății Politecnice..., p.172 Structura metalică cu o deschidere de 84 m a fost construită pentru obiectivul Oancea la Uzinele și atelierele din Reșița.Ionescu-Bizeț, Ion (ing.); Podurile, Istoricul Societății Politecnice..., p.227 Uzinele de la Reșița, după ce Banatul a intrat în componența României, au mai realizat în epocă și grinda podului peste brațul Borcea de 140 m, precum și console de 40 m și podul de la Reni. Potrivit inginerului Ion Ionescu, astfel firmele de construcțiuni metalice din România au dovedit că puteau executa poduri metalice, inginerul considerând că nu se explică faptul că a fost dată comandă de poduri de mică importanță la firme germane, poloneze sau din alte țări, astfel cum se întâmplase în perioada anilor 1920. În ce privește actualul pod (2023), construcția acestuia s-a făcut în anul 1964 sub administrația URSS din Republica Moldova, pe amplasamentul unui pod mai vechi. De la acesta s-au păstrat două pile (prima și a treia).Pod pe DN 26A, km 0+500,..., Lucaci Timoce, 2022, p. 4
O expertiză tehnică efectuată în anul 2022 a constatat o degradare avansată a structurii de rezistență a construcției,Pod pe DN 26A, km 0+500,..., Lucaci Timoce, 2022, p. 5 podul urmând a fi modernizat.
Rol Lucrarea de artă este situată pe DN26A, fiind amplasată în apropierea comunei Oancea din județul Galați, România și a orașului Cahul din raionul Cahul din Republica Moldova.Pod pe DN 26A, km 0+500,..., Lucaci Timoce, 2022, p. 22 Amplasamentul este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.Pod pe DN 26A, km 0+500,..., Lucaci Timoce, 2022, p. 23
Dimensionarea podului este făcută pentru convoaie de tip A18, V80 (H 18, NK 80) și pentru o capacitate portantă ce corespunde clasei E de încărcare.
Caracteristici Lungimea totală a podului (inclusiv zidurile întoarse) este de 204,58 m, iar lățimea sa este de 948 m. Sunt șase deschideri (numerotate dinspre Oancea spre Cahul): una de 16,86 m, două de 42,35 m, una de 33,25 m și alte două de 33,06 m. Partea carosabilă are o lățime de 7 m, iar trotuarele (denivelate) sunt două la număr și au fiecare lățimea de 1 m, cu lisele având fiecare câte 0,24 m. Podul este drept, rampa Cahul fiind în aliniament cu podul, spre diferență de rampa Oancea, care este sub forma unei curbe cu raza mică.
În ce privește infrastructura podului, aceasta este formată din două culei înecate din beton armat, fundate indirect pe piloți, tot din beton armat și cinci pile cu elevații maxime din beton și beton armat (având o nișă boltită în axul lor). Piloții sunt încastrați la partea superioară în bancheta de rezemare la culeea dinspre Cahul, în timp ce la culeea dinspre Oancea sunt încastrați în radier. Pilele 2, 4 și 5 (numărate dinspre malul românesc, realizate în 1964 și cămășuite până la o înălțime de 2,5 m față de cota terenului) sunt fundate pe piloți prefabricați din beton armat, lungi de 10 m, în timp ce pilele 1 și 3 sunt fundate direct. Prima pilă este protejată de eroziune printr-un perete de palpalanșe metalice. Culeele se racordează cu terasamentul prin sferturi de con (din pământ spre Cahul și pereuri cu dale din beton spre Oancea).
Cele șase deschideri ale suprastructurii (numerotate dinspre malul drept al Prutului) sunt constituite din grinzi prefabricate (din beton armat cu carcase sudate de tip Matarov pentru prima deschidere și precomprimate pentru deschiderile 2-6), dispuse joantiv și solidarizate prin antretoaze din beton armat. Sunt șase grinzi longitudinale la prima secțiune (lungi de 16,76 m) și câte cinci grinzi longitudinale (lungi de 32,96 m) la fiecare dintre deschiderile 2-6, iar antretoazele sunt 5 pentru prima deschidere și câte 9 pentru deschiderile 2-6. Coronamentul include la nivelul celei de-a doua pile o structură specială cu console din beton armat monolit (de 8,96 m lungime din axul pilei), care reazemă grinzile deschiderilor adiacente și care face corp comun cu elevația pilei respective. Sunt câte 8 guri de scurgere pe deschiderile cu grinzi de 32,96 m și câte 4 guri de scurgere pe cea de 16,76 m.
Rosturile de dilatație sunt acoperite cu dispozitive de tip Waboflex și liră metalică. Parapetul pietonal, care asigură siguranța circulației pietonale, este din beton armat. Actualmente (2022), în zonele unde acesta lipsește este completat cu parapet metalic.
Note
Bibliografie Coritoru, Costin; Câteva repere documentare privind arterele de comunicație din sudul Moldovei I. Vadul Oancei; Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației Volumul VII, Partea 2. Cahul: USC; 2020; pp. 203-207 Lucaci Timoce, Elena; Pod pe DN 26A, km 0+500, peste râul Prut, Oancea - Cahul, județul Galați. Documentație pentru obținerea acordului de mediu; Nv Construct S.R.L.; 2022 Societatea Politecnică din România; Semicentenarul 1881–1931. Istoricul desvoltării tecnice în România, Volumul I Istoricul Societății Politecnice. Științe pure și aplicate. Arhitectură. Lucrări publice.; București; 1931
Vezi și Relațiile dintre Republica Moldova și România Lista punctelor de trecere a frontierei din România Zona de Operații Est (România)
Legături externe Serviciul Vamal al Republicii Moldova
Categorie:Clădiri și structuri din raionul Cahul Categorie:Poduri din județul Galați Categorie:Poduri rutiere din Republica Moldova Categorie:Poduri rutiere din România Categorie:Poduri peste râul Prut Categorie:Fondări în 1964 în România