Președintele Universității Harvard este administratorul șef al Universității Harvard și președintele din oficiu al corporației Harvard.Central Administration Governance of the University, from Office of the Provost Fiecare este numit de către și răspunde în fața celorlalți membri ai acestei organizații, care delegă președintelui funcționarea de zi cu zi a universității.

Actualul președinte interimar al Universității Harvard este , după ce a fost pus în funcție la 2 ianuarie 2024, în urma demisiei lui .

Rolul Președintele joacă un rol important în planificarea și întocmirea strategiei la nivelul universității. Fiecare președinte are rolul de a numi decanul unei facultăți (și, de la înființarea funcției în 1994, îl numește pe rectorul universității) și acordă titularizare profesorilor recomandați; cu toate acestea, se așteaptă ca președintele să ia astfel de decizii după ce se consultă îndelung cu membrii facultății.

Recent însă, această funcție a devenit din ce în ce mai administrativă, mai ales că campaniile de strângere de fonduri au căpătat o importanță fundamentală în instituții mari precum Harvard. Unii au criticat această tendință în măsura în care l-a împiedicat pe președinte să se concentreze pe probleme de fond din învățământul superior.

Fiecare președinte este profesor într-un departament al universității și predă din când în când.

Universitatea are în grijă o reședință oficială pentru președinte, care până în 1971 a fost Casa Președintelui și de atunci este Elmwood .

Influența În mod tradițional, președinții de la Harvard au avut influență asupra practicilor educaționale la nivel național. Charles W. Eliot, de exemplu, a inițiat cunoscutul sistem american al unui număr mare de cursuri opționale disponibile fiecărui student; James B. Conant a lucrat la introducerea testelor standardizate; Derek Bok și Neil L. Rudenstine au susținut continuu importanța diversității în învățământul superior.

Istoria În momentul fondării Universității Harvard, aceasta era condusă de un „dascăl”, Nathaniel Eaton . În 1640, când Henry Dunster a fost adus în cadrul universității, a adoptat titlul de președinte. De când Harvard a fost fondat pentru formarea clerului puritan și chiar în momentul în care misiunea sa a fost extinsă, aproape toți președinții de până la sfârșitul secolului al XVIII-lea au fost membri ai ordinelor sfinte.

Toți președinții, de la Leonard Hoar în 1672 până la Nathan Pusey în 1971 au fost absolvenți ai Colegiului Harvard . Dintre președinții de la Pusey, aproape toți au obținut o diplomă de licență la Harvard. Singura excepție a fost Drew Gilpin Faust, care a fost primul președinte din secolul al XVII-lea fără nici un fel de diplomă de la Harvard.

Președinții de la Harvard +PozăPreședințiPerioada mandatuluiDurataNote–1637–1639Numit „dascălul" Colegiului Harvard11640–1654295x95px1654–167231672–16754106x106px1675–1680 (provizoriu); 1680–1681 (total); (provizoriu); 5103x103px1682–16846101x101px1685–1686 (provizoriu); 1686–1692 (rector); 1692–1701 (total); (provizoriu); (rector); –86x86px1701–1707 (provizoriu)786x86px1708–1724Primul avocat și jurist care a ocupat funcția de președinte.8100x100px1725–17379100x100px1737–1769La 79 de ani, cel mai bătrân dintre președinți.–101x101px1769 (provizoriu)A refuzat președinția permanentă pe motivul vârstei înaintate. 101770–1773–101x101px1773–1774 (provizoriu)A refuzat președinția permanentă pe motivul vârstei înaintate. 111774–1780–97x97px1780–1781 (provizoriu) 121781–1804–114x114px1804–1806 (provizoriu)131806–1810–102x102px1810 (provizoriu)A ocupat funcția de președinte provizoriu după moartea lui Webber. 1499x99px1810–1828–102x102px1828-1829 (provizoriu)A ocupat funcția de președinte provizoriu după ce Kirkland a demisionat. 1595x95px1829–184516107x107px1846–184817105x105px1849–185318105x105px1853–186019107x107px1860–1862–112x112px1862 (provizoriu)A ocupat o funcție provizorie după moartea lui Felton.20105x105px1862–1868–112x112px1868-1869 (provizoriu)A exercitat funcția în mod provizoriu după demisia lui Hill din cauza unei boli.21123x123px1869–1909La 35 de ani, cel mai tânăr președinte. Cel mai lung mandat (40 de ani). Pentru o parte a anilor 1900-1901 și 1905, Henry Pickering Walcott a ocupat funcția de președinte provizoriu în timp ce Eliot era în vacanță.2297x97px1909–193323107x107px1933–195324105x105px1953–1971251971–1991Henry Rosovsky a ocupat funcția de președinte provizoriu în 1984 și 1987, atunci când Bok călătorea și își lua scurte perioade sabatice.261991–2001Rectorul Albert Carnesale a fost președinte provizoriu timp de trei luni, din noiembrie 1994 până în februarie 1995, în timpul concediului medical al lui Rudenstine.27112x112px2001–2006Primul președinte evreu.YUNews Director of the National Economic Council, Dr. Lawrence H. Summers, is Keynote Speaker at Yeshiva University's Annual Hanukkah Dinner and Convocation on December 13, November 18, 2009The Harvard Crimson Harvard’s First Jewish President, March 8, 2006The Harvard Crimson Did Summers’ Faith Affect His Fall?, March 3, 2006The Harvard Crimson A Milestone of Faith, October 14, 2001–2006–2007 (interimar)28111x111px2007–2018Primul președinte femeie.292018–2023302023–2024Primul președinte negru.–2024– (interimar)

Note

Legături externe

Site oficial Istoria Președinției

Categorie:Universitatea Harvard Harvard