Indicele Global al Păcii (Global Peace Index - GPI) este un indicator agregat calculat anual de Institute for Economics & Peace (IEP), care măsoară starea relativă de pace a națiunilor și regiunilor lumii. Este cea mai importantă măsură la nivel mondial a liniștii globale și oferă o analiză cuprinzătoare bazată pe date privind tendințele în pace, valoarea sa economică și modul de dezvoltare a societăților pașnice. Indicele Global al Păcii clasează și teritorii (reprezentând în total 99,7% din populația lumii) în funcție de nivelul lor de pace.

Indicele Global al Păcii este dezvoltat în consultare cu un grup internațional de experți în pace de la institutele de pace și think tank-uri, pe baza datelor colectate de Economist Intelligence Unit din Regatul Unit. Indicele a fost publicat pentru prima dată în mai 2009, rapoarte ulterioare fiind publicate anual. În 2015, raportul a clasat , în creștere de la 121 în 2007. Studiul a fost conceput de antreprenorul australian de tehnologie Steve Killelea și este susținut de personalități precum fostul Secretar General al ONU Kofi Annan, Dalai Lama și laureatul Premiului Nobel pentru Pace în 2008 Martti Ahtisaari. Un raport actualizat este lansat în fiecare an în cadrul unor evenimente publice desfășurate la Londra, Washington și la Secretariatul Națiunilor Unite din New York.

Raportul GPI 2024 indică Islanda, Irlanda, Austria, Noua Zeelandă, Singapore, Elveția, Portugalia, Danemarca, Slovenia și Malaezia drept țările cele mai pașnice, în timp ce Yemen, Sudan, Sudanul de Sud, Afganistan, Ucraina, Congo, Rusia, Siria, Israel și Mali drept cele mai puțin pașnice. Dintre primele 7 cele mai populate țări, reprezentând peste jumătate din populația lumii și aproximativ jumătate din PIB-ul global, Indonezia ocupă locul 48 în clasamentul Indicelui Păcii Globale, , , , Statele Unite - 132, și . Constatările raportului GPI 2024 indică o lume mai puțin pașnică în ultimii 16 ani, o deteriorare de 6% a nivelului global de pace în ultimii 16 ani și o inegalitate în creștere între țările cele mai pașnice și cele mai puțin pașnice.

Zece indicatori evaluează în linii mari ceea ce ar putea fi descris drept siguranță și securitate în societate. Ratele scăzute ale criminalității, incidența minimă a actelor teroriste și demonstrațiilor violente, relațiile armonioase cu țările vecine, o scenă politică stabilă și o pondere redusă a populației strămutate intern sau refugiate pot indica pacea.

Conform raportului 2024 Global Peace Index, nivelul mediu de pace la nivel global s-a deteriorat cu 0,56% în ultimul an. Acesta este al cincilea an consecutiv în care pacea globală s-a deteriorat. Conflictul din Fâșia Gaza și conflictul aflat în curs de desfășurare din Ucraina au fost principalii factori care au condus la această scădere. America de Nord a înregistrat cea mai mare deteriorare regională, atât Canada, cât și SUA înregistrând reduceri importante, determinate de creșterea criminalității violente și a percepțiilor asupra criminalității. Regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA) rămâne cea mai puțin pașnică, găzduind patru dintre cele zece țări cel mai puțin pașnice din lume, inclusiv cele două cel mai puțin pașnice, Sudan și Yemen. Chiar dacă valoarea indicelui său s-a deteriorat în ultimul an, Europa rămâne cea mai pașnică regiune din lume și găzduiește șapte dintre cele mai pașnice zece țări.

Metodologie

Pentru a stabili valorile IGP pentru fiecare țară sunt utilizați care au fost inițial selectați în anul 2007 și sunt revizuiți anual de un grup de experți. Scorurile pentru fiecare indicator sunt normalizate pe o scară de la 1 la 5, indicatorii calitativi fiind împărțiți în cinci grupe, iar cei cantitativi fiind notați de la 1 la 5 până la a treia zecimală. În tabel, IEP reprezintă Institute for Economics and Peace, UCDP - Uppsala Conflict Data Program elaborat de Universitatea Uppsala din Suedia, EIU - The Economist Intelligence Unit, UNSCT - United Nations Survey of Criminal Trends and Operations of Criminal Justice Systems, ICPS - International Center for Prison Studies de la King's College London, IISS - International Institute for Strategic Studies, iar SIPRI - Stockholm International Peace Research Institute.

Nr. Indicator Sursă Codificare CONFLICT INTERN ȘI INTERNAȚIONAL ÎN DESFĂȘURARE1 Numărul și durata conflictelor interneUCDP, IEPValoare totală2Numărul de decese din cauza conflictelor externe organizateUCDP Georeferenced Event DatasetValoare totală3Numărul de decese din cauza conflictelor interne organizateUCDP Georeferenced Event DatasetValoare totală4Numărul, durata și rolul în conflictele externeUCDP Battle-Related Deaths Dataset, IEPValoare totală5Intensitatea conflictului intern organizatEIUScală calitativă, clasare de la 1 la 56Relațiile cu țările vecineEIUScală calitativă, clasare de la 1 la 5 SIGURANȚĂ SOCIALĂ ȘI SECURITATE7Nivelul perceput al criminalității în societateGallup World Poll, estimări IEPScală calitativă, clasare de la 1 la 58Numărul de refugiați și de persoane strămutate ca procent din populațieUNHCR și Internal Displacement Monitoring Centre (IDMC)Numărul de refugiați în funcție de țara sau teritoriul de origine, plus numărul de persoane strămutate în interiorul unei țări, ca procent din populația totală a țării9Instabilitatea politicăEIUScală calitativă, clasare de la 1 la 510Teroarea politicăThe Political Terror ScaleScală calitativă, clasare de la 1 la 511Impactul terorismuluiIEP Global Terrorism Index (GTI)Scală cantitativă, clasare de la 1 la 512Numărul de omucideri la 100.000 de locuitoriUnited Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) Surveys on Crime Trends și Operations of Criminal Justice Systems (CTS); estimări EIUValoare totală13Nivelul criminalității violenteEIUScală calitativă, clasare de la 1 la 514Demonstrații violenteArmed Conflict Location and Event Data Project (ACLED); IEPScală calitativă, clasare de la 1 la 515Numărul de persoane încarcerate la 100.000 de locuitoriWorld Prison Brief, Institute for Criminal Policy Research at Birkbeck, University of LondonValoare totală16Numărul de ofițeri de securitate internă și de poliție la 100.000 de locuitoriUNODC CTSForța de poliție civilă diferită de gărzile naționale sau de miliția locală17Accesul facil la arme de calibru mic si arme usoareEIUScală calitativă, clasare de la 1 la 5 MILITARIZARE18Cheltuielile militare ca procent din PIBThe Military Balance, IISS, estimări EIUCheltuielile ale guvernului central sau federal pentru acoperirea costurilor forțelor armate naționale, ca procent din PIB, au scoruri de la 1 la 5 pe baza procentelor19Numărul de personal din serviciile armate la 100.000 de locuitoriThe Military Balance și IISSTot personalul activ cu normă întreagă din serviciile armate20Volumul transferurilor de arme convenționale majore ca destinatar (importuri) la 100.000 de locuitoriSIPRI Arms Transfers DatabaseImporturi de arme convenționale majore la 100.000 de oameni21Volumul transferurilor de arme convenționale majore ca furnizor (exporturi) la 100.000 de locuitoriSIPRI Arms Transfers DatabaseExporturi de arme convenționale majore la 100.000 de locuitori22Contribuția financiară la misiunile ONU de menținere a păciiUnited Nations Committee on Contributions și IEPProcentul „plăților restante ale țărilor raportate la contribuția lor anuală la bugetul misiunilor actuale de menținere a păcii” ca medie de trei ani, pe o scară de la 1 la 5 pe baza procentului de contribuții asumate îndeplinite23Capacitatea nucleară și sisteme de armament greuMilitary Balance+, IISS; IEP Scală de la 1 la 5 bazată pe acumulare de puncte; 1 punct per vehicul blindat și piesă de artilerie, 5 puncte per tanc, 20 puncte per avion de luptă, 100 puncte per navă de război, 1000 puncte per portavion și submarin nuclear

Lista țărilor în funcție de Indicele Global al Păcii

2020-2024