250px|miniatura|dreapta Midian sau Madian (în ebraică מִדְיָן Mīḏyān; în arabă: مَدْيَن - Madyan; greacă: Μαδιάμ, Madiam;) este o regiune geografică din sud-vestul Asiei menționată în Biblia ebraică (de unde și în Vechiul Testament creștin). Midianiții, ca și ismaeliții și amaleciții și așa numiții „fii ai Răsăritului” (Bnei Kedem) ar fi fost o parte din triburile de păstori de cămile care au trăit mai ales în nord-vestul Peninsulei deșertice a Arabiei,M.Liverani 2001 p.75W.G.Dever 2006 p.34 I.Knohl 2018 p.95pe țărmul de est al Golfului Akaba din Marea Roșie în secolele al XIV-lea-al X-lea î.e.n.I.Knohl 2018 p.181
În mod tradițional informațiile despre Midian și despre existența midianiților se bazau pe sursele biblice și clasice greco-latine, dar ulterior s-a găsit o referință la Midian pe o inscripție descoperită în 2010 în alfabet taymanit din Teima de dinainte de secolul al IX-lea î.e.n.
Numele Denumirea Midian este poate înrudită cu cuvinte semitice însemnând ceartă (în ebraică - Madon) sau loc de judecată. (vezi cuvinte ebraice ca din= judecată, dayan = judecător, medina - în prezent - stat, în arabă - oraș cu ziduri) pe saitul Abarim Cartea Pildelor lui Solomon vorbește de femeia certăreață, sau poate midianită. אשת מדינים Proverbe (Pilde) 18:18 21:9
În surse biblice Midian și midianiții După Cartea Genezei , midianiții erau urmașii lui Midian, al șaselea fiu al lui Avraam născut după moartea Sarei, al patrulea fiu de la a treia sa soție,Ketura: Geneza, 25:1-2 Fiii lui Midian se numeau Efa, Efer, Enoh (Hanokh), Abida (Avida) și Eldaa Geneza 25:4 După cartea post-biblică ebraică Sefer Hayashar fiii fiilor lui Midian se numeau Evi ben Efa, Rekem ben Hanokh, Tzur ben Efer, Hur ben Avida și Reva ben Eldaa. Sefer Hayashar,cap.77
După cum povestește narațiunea biblică, Avraam, care și-a lăsat averea numai fiului său dintâi, Isaac, i-a trimis pe Ketura și pe fiii ei „spre răsărit, la pământul Răsăritului”. קֵ֖דְמָה אֶל־אֶ֥רֶץ קֶֽדֶם Geneza 25:1-6 Din fiecare dintre fiii Keturei s-a ridicat câte un trib midianit condus de câte un rege. În Biblie sunt menționați cinci regi midianiți - Evi, Rekem, Tzur, Hur și Reva, care au luat parte la Războaiele Midianului, în care israeliții i-au învins pe midianiți. Josephus Flavius povestește mai târziu ca Avraham i-a trimis pe Midian, pe frații săi și pe fiii acestora «să întemeieze colonii, iar ei au ocupat Trogloditis (notă:ținut din nordul Etiopiei locuit de troglodiți) și acea parte din Arabia Fericită care se întinde până la Marea Roșie»,Josephus Flavius Antichități iudaiceI XV.1 în traducerea lui Ion Acsan,Editura Hasefer, București, 2000 p. 45 Midianiții au fost, după câte se pare, o uniune de triburi, ismaelită sau înrudită cu ismaeliții, al cărei centru s-a aflat mai ales in nordul Peninsulei Arabice și care au peregrinat între nordul Arabiei, regiunea Araba sau Aravá, în Moab Geneza 36:35 și Cartea Cronicilor I 1:32, unde se amintește ca un rege al Edomului, pe nume Hadad,i-a învins pe midianiți în câmpia MoabuluiCartea Numeri 25:1-8 estul văii Iordanului Cartea Judecătorilor 7:25 unde se povesteste despre lupta lui Ghedeon împotriva midianiților țara Edom și sud-estul Peninsulei SinaiCartea Exodului 2:15 etc ,I.Knohl 2018 p.183 În zilele noastre teritoriile atribuite Midianului se află în nordul Hijazului din Arabia Saudită, în apropierea Transiordaniei și a Golfului Akaba din Marea Roșie, în sudul Israelului de astăzi, și în sudul Iordaniei. În Hijaz este vorba de o regiune în nord, cuprinzând platoul înalt Al Hisma M.Liverani 2001 p.122. Zona cuprindea cel puțin 14 așezări în timpul Epocii târzii a Bronzului și Epocii timpurii a Fierului.
Numele Midian s-a păstrat în numele lanțului Munților Midian din estul Golfului Akaba
În povestirea despre Iosif Strănepotul lui Avraam, Iosif, a fost aruncat de frații săi într-o groapă și apoi, a fost vândut de ei unor midianiți sau ismaeliți,Geneza 37:28 care, la rândul lor l-au vândut în Egipt.
Moise și Midianul Moise a petrecut 40 ani într-un exil voluntar în Midian după ce a omorât un egiptean.Exodul,2, 11-15 Ajungând in Midian, a văzut niște păstori care nu lăsau niște fete să ia apă dintr-un izvor. Moise i-a izgonit și le-a dat fetelor apă. Ele s-au dus la tatăl lor, preotul Ietro, cunoscut și ca Reuel (în Septuaginta și la Iosephus Flavius - Raguel), iar acesta le-a spus să-l invite pe Moise în casa lor. Moise s-a însurat cu fiica lui Ietro, Sefora (Tzipora) și s-a angajat că păstor al turmelor lui Ietro. Tzipora i-a născut lui Moise doi fii: Ghershom și Eliezer. Numele lui Ghershom (interpretat ca Gher-sham - Străin - acolo) voia să amintească faptul ca Moise era străin în acea țară. La un moment dat Dumnezeu a trimis un înger ca să-l omoare pe Moise, dar după ce Tzipora l-a circumcizat pe al doilea fiu, Eliezer, îngerul l-a lăsat pe Moise să trăiască. Cu fiica Tzipora și cu nepoții săi, Ietro s-alăturat lui Moise în drumul spre Țara Făgăduinței. El l-a sfătuit pe Moise să organizeze un sistem în care să delege altora misiunea de a judeca și a face dreptate. Moise l-a rugat pe Hobab (Hovav), fiul lui Reuel, să se alăture israeliților în drumul lor spre Țara Făgăduinței, ca să-i ajute cu cunoștințele despre locurile din vecinătate. Dar Hobab a preferat să se întoarcă în țara sa. Unii învățați au considerat că descrierea biblică a focului care nu se mistuie de pe Muntele Sinai s-ar fi referit la un vulcan în erupție din țara Midianului biblic, identificat în Hala-'l Badr din nord-vestul Arabiei.
Midianiții în epoca Judecătorilor După narativul biblic, în al 40-lea an de la ieșirea evreilor din Egipt, și la scurt timp înaintea intrării lor în Țara Canaanului, sfătuite fiind de Bileam ben Beor, fetele midianite i-au ispitit pe israeliți în păcate de idolatrie și incest și din acest motiv a izbucnit o epidemie în rândurile lor. După sfârșitul epidemiei, israeliții au pornit la război impotriva Midianului, au omorât pe bărbați, pe femei, pe băieți și majoritatea fetelor și au luat pradă mare.
În episodul Baal-Peor (în Cartea Numeri 31), în care femei moabite au sedus bărbați israeliți Zimri, fiul unui șef din tribul Simeon a avut un legătură romantică cu o femeie midianită numită Cozbi.Cuplul a fost sfârtecat de către Pinhas (Fineas). Ca urmare a izbucnit Războiul contra Midianului. Cartea Numeri 31 povestește cum toate femeile, în afara celor virgine, au fost măcelărite, iar orașele lor au fost arse din temelie. Unii comentatori, ca de pildă Pulpit Commentary and Gill's Exposition of the Bible, crede că porunca lui Dumnezeu s-a referit la midianite si nu la moabite, și în mod asemănator, Moise în Cartea Deuteronomului, a recomandat israeliților să nu-i prigonească pe midianiți.
O tendință rasistă modernă din America denumită Preoțimea lui Pinhas (Phineas Priesthood) a interpretat această narațiune ca o prohibiție contra căsătoriilor mixte, deși midianiții erau înrudiți cu israeliții, ca urmași ai lui Avraam, iar Moise însuși s-a căsătorit cu o midianită.
În epoca Judecătorilor, midianiții s-au aflat și în Canaan. Ei au devenit dușmănoși față de israeliți, oprimându-i vreme de șapte ani.Judecători 6:1 Împreună cu regii lor, Zevah și Tzalmona, cu șefii oștilor lor, Orev și Zeev, s-au năpustit asupra fiilor lui Israel cu ajutorul cămilelor lor iuți de picioare pentru a-i jefui de recolte și de animale, și i-au lăsat în sărăcie.Judecători 6:1 Până la urmă, israeliții conduși de Ghideon au învins oștile midianite.Judecători, 6-8
Profetul Isaia amintește de cămilele din Midian si Eifa care vin și „îți acoperă țara" laolaltă cu aurul și cu tămâia din Saba. Acest pasaj este preluat de Evanghelia după Matei ca o prevestire a darurilor aduse lui Isus de Cei Trei Magi de la Răsărit.
Midianiți, ismaeliți, keniți, recabiți Din povestea vînzării lui Iosif de către frații săi se înțelege că midianiții erau ismaeliți. Și Ghideon i-a numit odată „ismaeliți” Judecători 8:24 „vrăjmașii aveau mulți cercei de aur, pentru că erau Ismaeliți” De asemenea numele Ietro sau Ieter se întâlnește în Biblie și la madianiți și la ismaeliți. (vezi Ietro-Ieter în Exodul 2:1 și 4:18, și Ieter, soțul ismaelit al lui Abigail, sora lui David, Cronici I, 2:17)I.Knohl 2018 p.183
Keniții s-ar putea să fi fost unul din triburile midianite În Biblia ebraică în cartea Judecători 1,16 socrul lui Moise nu e numit Ietro sau Ieter, ci „Chenitul, socrul lui Moise - קיני חותן משה. În Septuaginta e scris Hobab Cheneul, socrul lui Moise”.Judecători 1, 16 pe saitul creștin ortodox Doxologia Mai încolo, în povestirea despre Debora (Dvora) și Balak, în Septuaginta e scris:
În Biblia ebraică este vorba de Hever Kenitul și Kain, de fiii lui Hovav, socrul lui Moise. Numele keniților amintește de cel al lui Cain (Kain) și al lui Tubal-Cain Acesta din urmă este considerat de autorul biblic „făuritorul tuturor uneltelor de aramă și de fier” (לטש כל חרש נחשת וברזל Geneza 4-19-22) ceea ce îl apropie de meșteșugurile metalurgice ale midianiților - cele în producția și prelucrarea aramei. Povestirea despre Cain este și cea unde apare prima dată numele divin YHW-H I.Knohl 2018 p.196
Keniții, scrie în Cartea Judecători 1) au ajuns în Neghev Arad. Nu departe de acolo în anii 1980 arheologii au descoperit o așezare din epoca regalității numită în arabă Hirbet Uza. Cercetători israelieni însemnați ca Nadav Neeman și Shmuel Ahitov au susținut că această așezare, care se afla lângă pârâul Wadi al Keini, ar corespunde orașului antic Kina menționat în Cartea lui Iosua 15:22.Spre deosebire de așezările antice din aceeași epocă, descoperite de arheologi, la Hirbet Uza nu s-au găsit niciun obiect cu imagini antropomorfe, ceea ce corespunde cu religia keniților și a midianiților.I.Knohl 2018 p.196 Și Ionadab ben Recab (Yonadav ben Rekhav) care s-a asociat, într-o alte epocă, la râvna noului rege Iehu pentru dumnezeul YHW-H împotriva cultului lui Baal, a lăsat urmașilor săi datinile de om al deșertului I.Knohl 2018 p.197-198: (Cartea lui Ieremia 35, 5-10) Acele datini de nomazi ale recabiților prevestesc pe cele ale arabilor nabateeni. Knohl invocă mărturia Cărții Cronici I 2:55 care îi arată pe recabiți ca fiind înrudiți cu keniții și deci cu midianiții.
De unde Knohl deduce ca Yonadav ben Rekhav de la curtea lui Iehu, era de origine kenită-midianităI.Knohl 2018 p.198
Surse greco-romane Claudiu Ptolemeu amintește un loc numit Madiama situat pe coasta Peninsulei Arabe, după divizunea folosită de el - în Arabia Felix (Geographia 6.7.27) Saitul Topos Laskaridis
Surse egiptene În scrieri egiptene sunt menționați nomazi numiți Shasu pe care unii arheologi îî identifică ca midianiți. În regiunile Seir si Edom un tip deosebit de olărit manual a fost uneori identificat ca obiecte midianite. Într-unul din templele ridicate de faraonul Amenhotep al III-lea înainte de 1350 î.e.n. se afla o listă geografică de țări din zona Arava și Edom, denumite Țările Shasu, locuite de nomazi:țara Shasu Seir din Edom și țara Shasu Yahu. I.Knohl 2018 p.185
În Noul Testament Cartea Faptele apostolilor reia povestea lui Moise și a fugii lui în Midian.Faptele Apostolilor 7:29
În Coran Oamenii din Midian sunt pomeniți pe larg în Coran. Numele Madyan apare de 10 ori în cartea sacră a islamului. Midianiții sunt denumiți și Askhabu l-aykah (Tovarășii Pădurii). Țara Madianului este amintită în Sura Al-Qasas (Povestirile) versetele 20-28, ca locul de unde a fugit Musa după ce a aflat de o uneltire a șefilor locali pentru a-l ucide. În Sura 9 (Al-Tawba), versetul 70, se spune: Oare nu a ajuns la ei vestea despre aceia de dinaintea lor? : despre neamul lui Nuh, despre 'Ad și Thamud, despre neamul lui Ibrahim, despre locuitorii din Madyan și despre cetățile cele rãsturnate (n.n cei cărora le-a predicat Lut) Trimișii lor le-au adus semne limpezi. Allah nu a voit sã le facã nedreptate, ci ei înșiși și-au fãcut nedreptate.