lang=ro|thumb|Forță tăietoare, , aplicată în partea de sus a unui paralelipiped dreptunghic, în timp ce partea de jos este menținută fixă. Tensiunea tangențială rezultată, , deformează corpul într-un paralelipiped. Suprafața pe care acționează tensiunea este cea de sus a paralelipipedului, .
În rezistența materialelor tensiunea tangențială (de obicei notată cu , litera tau din alfabetul grec) este componenta tensiunii, coplanară cu secțiunea transversală a corpului. Ea ia naștere din forța tăietoare (forța de forfecare), componenta vectorului forță, paralelă cu secțiunea transversală a corpului. Cealaltă componentă, tensiunea normală, este dată de componenta vectorului forță perpendiculară pe secțiunea transversală a corpului pe care acționează.Buzdugan, 1970, p. 15Andreescu, Mocanu, 2005, p. 120Hlușcu, Tripa, 2014, p. 15
Tensiunea tangențială în general Formula de calcul a tensiunii tangențiale medii, , ca raport între forța tăietoare (forța de forfecare) și aria secțiunii:Hlușcu, Tripa, 2014, vol. I, p. 206
unde este forța tăietoare aplicată, iar este aria secțiunii transversale.
Forfecarea pură Tensiunea tangențială de forfecare pură este legată de deformația specifică unghiulară, , prin următoarea ecuație:Buzdugan, 1970, p. 26Andreescu, Mocanu, 2005, p. 75
unde este modulul de elasticitate transversal al materialului izotrop,Hlușcu, Tripa, 2014, vol. I, p. 207 dat deHlușcu, Tripa, 2014, vol. II, p. 376
unde este modulul de elasticitate longitudinal, iar este coeficientul lui Poisson.
Forfecarea unei bare Tensiunea tangențială la forfecarea unei bare apare când barei i se aplică o forță tăietoare:Andreescu, Mocanu, 2005, p. 98Hlușcu, Tripa, 2014, vol. I, p. 246
unde este forța tăietoare în secțiunea respectivă; este momentul static al secțiunii; este lățimea secțiunii; este momentul de inerție axial al secțiunii.
Formula pentru forfecarea unei bare este cunoscută și ca formula tensiunii de forfecare Juravski după , care a stabilit-o în 1855.
Tensiune tangențială dinamică Fenomenul constă în solicitarea prin șoc a unui arbore forțat să-și modifice brusc momentul cinetic (respectiv viteza unghiulară = viteaza de rotație) în urma aplicării prin șoc a unui moment de torsiune .Hlușcu, Tripa, 2014, vol. II, p. 224 Tensiunea tangențială este dată de fenomenul de răsucireBuzdugan, 1970, pp. 415–417 și are valoarea maximă de scurtă durată:Hlușcu, Tripa, 2014, vol. II, p. 225
unde este energia cinetică a arborelui; este modulul de elasticitate transversal; este volumul arborelui.
Variația energiei cinetice este energia de rotație plus energia aplicată prin șoc:
unde este momentul de inerție masic al arborelui în rotație; este viteza unghiulară; este unghiul de răsucire datorită momentului .
Note
Bibliografie Gheorghe Buzdugan, Rezistența materialelor, Ed. a IX-a revizuită, București: Editura Tehnică, 1970 Indira Andreescu, Ștefan Mocanu, Compendiu de Rezistența Materialelor, (Universitatea Tehnică de Construcții din București), Editura Matrixrom, 2005, Mihai Hlușcu, Pavel Tripa, Rezistența materialelor, Vol. I (curs Universitatea Politehnica Timișoara), Editura Mirton, 2014, </ref>
Categorie:Mărimi fizice Categorie:Mecanica mediilor continue Categorie:Rezistența materialelor Categorie:Terminologie tehnică