În fizică momentul de inerție planar (sau momentul de al doilea ordin) este o proprietate geometrică a unei arii care reflectă modul în care punctele sale sunt distribuite în raport cu o axă arbitrară. Momentul e inerție planar este de obicei notat fie cu (pentru o axă care se află în planul ariei), fie cu (pentru o axă perpendiculară pe planul ariei). În ambele cazuri, se calculează cu o integrală dublă peste obiectul în cauză. Un moment de inerție planar are dimensiunea L (lungime) la puterea a patra, unitatea de măsură în SI este metri la puterea a patra (m4).
În ingineria structurală, momentul de inerție al secțiunii unei grinzi este o proprietate importantă utilizată în calculul săgeții grinzii și a tensiunii cauzate de un moment aplicat grinzii. Pentru a maximiza momentul de inerție planar, o mare parte din aria secțiunii transversale a unei grinzi cu profil „I” este situată la distanța maximă posibilă de centrul de masă al secțiunii grinzii. Momentul de inerție planar oferă o măsură a rezistenței la încovoiere a unei grinzi. Similar, momentul de inerție polar oferă o măsură a rezistenței la torsiune a grinzii.
Diferite discipline inginerești folosesc termenul de moment de inerție pentru a se referi la diferite momente, expresie folosită și în continuarea acestui articol. Se poate referi la oricare dintre cele două momente axiale ale ariei (adesea respectiv în raport cu un plan de referință), la momentul de inerție centrifugal sau la momentul de inerție polar al ariei (, unde este distanța până la originea sistemului de axe de referință). În fiecare caz, integrala este peste toate elementele infinitezimale ale ariei, , într-o secțiune transversală bidimensională. În fizică momentul de inerție (fără altă precizare) se referă strict al doilea moment al masei în raport cu distanța față de o axă: , unde este distanța până la o axă potențială de rotație, iar integrala este peste toate elementele infinitezimale ale masei, , într-o formă tridimensională a obiectului .
Definiții Moment de inerție axial thumb|O formă oarecare. este distanța radială a elementului , cu proiecțiile pe axe și . Momentul de inerție axial a unei arii oarecare față de axa este definită dreptBuzdugan, 1970, p. 72Andreescu, Mocanu, 2005, p. 49Hlușcu, Tripa, 2014, p. 92
unde este elementul de arie infinitezimal, este distanța dintre elementul de arie și axa .
Analog, momentul de inerție axial față de axa este:
Momentele de inerție axiale sunt esențiale în
Moment de inerție centrifugal Momentul de inerție centrifugal este definit drept Buzdugan, 1970, p. 73Andreescu, Mocanu, 2005, p. 49–50Hlușcu, Tripa, 2014, p. 92–93
Teorema axei paralele thumb|Fie o formă la care axa trece prin centrul său de masă. Momentul de inerție axial față de axa se poate obține din teorema axei paralele Uneori este necesar să se calculeze momentul de inerție axial al ariei unei forme față de o axă diferită de axa care trece prin centrul de masă al formei. De obicei acest moment se obține cunoscând momentul de simetrie față de axa care trece prin centrul de masă, , utilizând teorema axei paralele (o variantă a teoremei lui Steiner), care spune
unde este aria formei, iar este distanța (perpendiculară) dintre axele și . Hibbeler, R. C. (2004). Statics and Mechanics of Materials (Second ed.). Pearson Prentice Hall. .
Similar se poate obține momentul de inerție axial față de axa pe baza momentului față de axa care trece prin centrul de masă, sau față de o axă oarecare.
Teorema axei perpendiculare Pentru simplitatea calculului, adesea se dorește să se definească momentul polar al ariei (față de o axă perpendiculară, ) pe baza a două momente de inerție axiale ale ariei (ambele în raport cu axele din plan). Cel mai simplu caz leagă de și :Buzdugan, 1970, p. 71Andreescu, Mocanu, 2005, p. 50Hlușcu, Tripa, 2014, p. 93–94
Această relație se bazează pe teorema lui Pitagora care leagă și cu și pe liniaritatea integrării.
Forme compuse Pentru forme mai complicate, adesea este mai ușor să se împartă aria într-o serie de forme mai simple. Momentul de inerție axial al ariei pentru întreaga formă este suma momentelor de simetrie axiale ala ariilor tuturor părților sale față de o axă comună. Aceasta poate cuprinde și forme care „lipsesc” (adică găuri, forme goale etc.), caz în care momentul lor de inerție axial se scade în loc să se adauge. Cu alte cuvinte, pentru metoda formelor compuse momentul de inerție axial al părților „lipsă” este considerat negativ. Pentru forme simple
Note
Legături externe
Categorie:Matematică aplicată Categorie:Mecanica solidului Categorie:Analiză structurală Inerție Categorie:Terminologie tehnică