Spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ) este un obiectiv inclus în tratatele privind Uniunea Europeană prin Tratatul de la Amsterdam din 1997, care vizează asigurarea liberei circulații a persoanelor și protecția cetățenilor, și care a înlocuit, după Tratatul de la Lisabona, cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. . Scopul este de a pune în comun la nivel european politicile în materie de vize, azil și imigrație, care anterior țineau de metoda interguvernamentală. Normele care reglementează aceste domenii sunt acum adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare a Uniunii Europene, adică sunt votate de Consiliul Uniunii Europene cu majoritate calificată și de Parlamentul European.

Temeiul juridic Principalul temei juridic al spațiului SLSJ este articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), al cărui alineat 2 prevede:

Obiective Misiunea este de a face din UE un „spațiu de libertate, securitate și justiție”, promovând armonizarea practicilor statelor membre. Aceasta presupune desemnarea chestiunilor penale care intră în competența UE și garantarea faptului că hotărârile judecătorești luate într-un stat membru sunt respectate în celelalte state, atât în materie penală, cât și în materie civilă (de exemplu, divorțul și custodia copiilor).

Asistența judiciară reciprocă prevede posibilitatea de a transmite anumite acte de procedură direct prin poștă persoanelor aflate pe teritoriul altor state, de a transmite cererile de asistență judiciară reciprocă direct între autoritățile judiciare și de a transmite executarea unei hotărâri penale unei părți contractante pe teritoriul căreia s-a refugiat unul dintre resortisanții săi. În plus, convenția tratează înregistrarea unui mandat de arestare în Sistemul de Informații Schengen (SIS) ca pe o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, ceea ce are ca efect garantarea faptului că persoanele arestate în acest mod sunt imediat puse sub urmărire în vederea extrădării.

Structura Direcției Generale a JAI Direcția Generală Justiție și Afaceri Interne, creată în 1994, este un departament al Comisiei Europene cu un personal de 320 de persoane. Gilles de Kerchove a fost director al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene responsabil pentru justiție și afaceri interne din 1995 până în 2007. Postul este ocupat în prezent de Christine Roger, care a fost numită la 8 iunie 2015. "Nouveau directeur général au Secrétariat général du Conseil"

Există patru direcții: Afaceri generale Imigrație, azil și frontiere Justiție civilă, drepturi fundamentale și cetățenie Securitate internă și justiție penală.

Politici specifice

Politica comună de imigrare

Politica în materie de azil

Acordul PNR Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană Accesul la datele cu caracter personal deținute în registrele PNR (Passenger Name Record) este reglementat în Uniunea Europeană prin Legea europeană privind protecția datelor. În conformitate cu normele OCDE din 1980 privind protecția vieții private și cu Directiva UE din 1995 privind protecția datelor, datele PNR pot fi transferate numai către state cu norme similare de protecție a vieții private.Organisation for Economic Co-operation and Development, Guidelines on the Protection of Privacy and Transborder Flows of Personal Data (23 septembrie 1980), sur oecd.org

În plus, agențiile de securitate au dreptul de acces la aceste date doar de la caz la caz, pe baza unor suspiciuni întemeiate.

După 11 septembrie 2001, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) a încercat să obțină acces la datele PNR. În mai 2004, Washingtonul a negociat un acord cu Uniunea Europeană (UE), cunoscut sub numele de Acordul PNR SUA-UE. 2004 Passenger Name Record Data Transfer

Totuși, Curtea Europeană de Justiție a invalidat acordul la 30 mai 2006. "BBC News: EU court annuls data deal with US" "Judgment of the Court of Justice in Joined Cases C-317/04"

Un nou acord PNR între SUA și UE a fost semnat în iulie 2007. "New EU-US PNR Agreement on the processing and transfer of Passenger Name Record (PNR) data" , 28 août 2007. La scurt timp după aceea, administrația Bush a acordat Departamentului pentru Securitate Internă derogări de la Legea privind protecția vieții private din 1974 în ceea ce privește Sistemul automatizat de direcționare (ATS) și Sistemul de informații privind sosirile și plecările (ADIS), două baze de date computerizate ale Departamentului pentru Securitate Internă - ceea ce a stârnit suspiciuni în Europa Statewatch, "US changes the privacy rules to exemption access to personal data", septembre 2007, inclusiv din partea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. "Le CEPD exprime de sérieuses préoccupations concernant la proposition EU-PNR" , Challenge, Liberty & Security, 25 decembrie 2007

În sfârșit, Jonathan Faull, director general pentru justiție, libertate și politică de securitate, s-a plâns de politicile bilaterale ale SUA privind PNR. "Brussels attacks new US security demands" , European Observer "Statewatch newsletter", février 2008Washingtonul a ocolit Bruxelles-ul prin semnarea unui memorandum de înțelegere (MOU) în februarie 2008 memorandum of understanding cu Republica Cehă, în schimbul unei scutiri de viză, fără consultarea prealabilă a Bruxelles-ului. "Les USA veulent les données personnelles des Européens" , Rue89, 2 mars 2008

Tensiunile dintre UE și SUA se datorează în mare parte protecției inferioare acordate datelor cu caracter personal în SUA. În special, străinii nu beneficiază de Legea americană din 1974 privind protecția vieții private. Washingtonul a încheiat un acord Safe Harbor cu UE pentru a se conforma directivelor europene privind protecția datelor cu caracter personal, dar acordul nu este considerat suficient. În afară de Republica Cehă, Statele Unite au încercat să semneze memorandumuri de înțelegere bilaterale cu Regatul Unit, Estonia, Germania și Grecia.Statewatch, mars 2008

TISPOL (European Traffic Police Network) Rețeaua TISPOL, care se ocupă de siguranța rutieră, a fost înființată în 1996. TISPOL dispune de o bază de date informatizată, CLEOPATRA (Collection of Law Enforcement Operations and Police Activities To Reduce Traffic Accidents, în română: Colecția de operațiuni de aplicare a legii și activități ale poliției pentru reducerea accidentelor rutiere). TISPOL, New Database Promotes Best Practice In Traffic Enforcement Across Europe

În 2005, au fost desfășurate 8 campanii în domenii specifice, printre care transportul public, vehiculele supraîncărcate, alcoolul și drogurile, centura de siguranță și depășirea vitezei.TISPOL, European Traffic Police Network , site de la Gendarmerie nationale TISPOL a fost folosită în mai 2004 în operațiuni împotriva mitingurilor ilegale Gumball 3000Exemples de coopération européenne en matière de gendarmerie, site de la Gendarmerie nationalesau Cannonball 8000 (septembrie 2004, ianuarie 2005 și septembrie 2005), în care au fost implicate între 20 și 80 de vehicule conduse de celebrități bogate.

Politica judiciară Politica judiciară a Uniunii Europene are drept cadru ceea ce va deveni un domeniu de convergență treptată a legislațiilor naționale ale statelor membre.. Inițial, a fost inclusă în cel de-al treilea pilon al TUE (justiție și afaceri interne, redenumit în 1999 cooperare polițienească și judiciară în materie penală), dar a fost extinsă la „spațiul de libertate, securitate și justiție” prin Tratatul de la Amsterdam.Potrivit titlului IV al Tratatului asupra Funcționării Uniunii Europene, articolele de la 61 la 69, este vorba despre punerea în comun al politicilor de vize, se azil și de imigrație.În același timp, au fost înființate diverse programe de reconciliere judiciară.Le programme de Stockholm, une Europe ouverte et sûre qui sert et protège les citoyens, pe portalul Uniunii Europene,cum ar fi crearea unui mandat european de arestare în 2003, dezvoltarea recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a unei politici de coordonare judiciară, Unitatea de cooperare judiciară în Uniunea Europeană (Eurojust).

Această politică de apropiere s-a accelerat sub președinția suedeză în 2009, odată cu introducerea unei foi de parcurs pe cinci ani, cunoscută sub numele de Programul de la Stockholm.Text al Programului de la Stockholm, pe portalul Uniunii Europene.

.

Rețeaua Judiciară Europeană și Rețeaua Judiciară Europeană în materie civilă și comercială Consiliul European subliniază necesitatea apropierii mecanismelor de acces la justiție, a cooperării între profesioniști și a eliminării obstacolelor din calea recunoașterii reciproce a deciziilor luate în alte state membre. Pentru a facilita recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare, Consiliul a aprobat instituirea unui „set de norme minime comune” care să permită apropierea treptată a dispozițiilor legislative și juridice.

Cetățenie europeană

Cetățenia europeană este, de asemenea, unul dintre domeniile majore ale politicii judiciare instituite de Comisia Europeană pentru a respecta Carta drepturilor fundamentale și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât în interiorul, cât și în afara UE. Această cetățenie, care vine în completarea cetățeniei naționale, deschide drepturi pentru toți cetățenii europeni.La citoyenneté de l’Union européenne, pe portalul Uniunii Europene. - libertatea de circulație și de ședere pe întreg teritoriul Uniunii Europene; - dreptul de a vota și de a candida la alegerile municipale și la alegerile pentru Parlamentul European în statul de reședință; - dreptul de a adresa petiții Parlamentului European și de a se adresa Ombudsmanului European; - protecția diplomatică și consulară din partea autorităților oricărui stat membru, în cazul în care statul al cărui resortisant este nu este reprezentat într-un stat terț.

Drepturi aplicabile

Dreptul provenit de la Consiliul Europei, cunoscut sub numele de drept european, în sens strict, asigură eficiența Convenției Europene a Drepturilor Omului din 4 noiembrie 1950, ratificată de 47 de state europene, inclusiv de cele 27 de state membre actuale al U.E. În schimb, Dreptul Uniunii Europene, sau dreptul comunitar, este specific instituțiilor Uniunii Europene și cuprinde diferitele tratate, regulamente și directive comunitare a căror aplicare este supravegheată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană a dobândit de jure personalitate juridică, iar dreptul comunitar a devenit dreptul Uniunii Europene.Présentation de juridiction de la cour de justice de l'Union européenne, sur le site de la Cour de justice de l'Union européenne. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (jurisdicția), care cuprinde Curtea de Justiție, Tribunalul și Tribunalul Funcției Publice, are trei obiective: - monitorizarea legalității actelor instituțiilor europene; - asigurarea respectării obligațiilor care decurg din tratate; - interpretarea dreptului Uniunii la cererea instanțelor naționale.

În temeiul Tratatului de la Lisabona, competența Curții de Justiție a fost extinsă pentru a include hotărâri preliminare, acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, acțiuni în anulare, acțiuni în despăgubiri, căi de atac și reexaminări ale legilor, regulamentelor și directivelor europene.Dreptul Uniunii Europene beneficiază de principiul supremației față de legile naționale ca urmare a hotărârii Costa/Enel din 1964.Competențele Curții de Justiție, pe site-ul Curții de Justiție a Uniunii Europene.În același timp, Carta Drepturilor Fundamentale din 7 decembrie 2000 dobândește valoarea juridică a tratatelor europene, ceea ce face posibilă afirmarea acestor drepturi în fața Curții de Justiție.

Lărgirea cu noi state membre