Târgu Neamț (, în ebraică și idiș טרגו ניאמץ, în maghiară Németvásár, în latină Ante Castrum Nempch) este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Blebea, Humulești, Humuleștii Noi și Târgu Neamț (reședința). Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamț, ridicată de Petru I Mușat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle și – de asemenea – prin satul (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. În plus, orașul este centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală, precum Văratec, Agapia sau Secu. Are o populație de de locuitori (2011).

Etimologia numelui De-a lungul timpului, asupra originii toponimului Neamț au existat diferite discuții și ipoteze care nu au soluționat mulțumitor această problemă.

Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că Neamț e tot Neamț, adică numele de Neamț se referă la grupul de nemți (i.e., germani), poate chiar cavaleri teutoni ori sași, care au zidit Cetatea Neamț. Această ipoteză a fost susținută și de alți istorici, mai precis: Dimitrie Onciul, A. D. Xenopol, Nicolae Boierescu, Grigore Ionescu și mulți alții. Cert este că în Evul Mediu a trăit aici o importantă populație de negustori germani.Hugo Weczerka, Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau von seinen Anfängen bis zu seinem Untergang (13.-18. Jahrhundert). Oldenbourg, München, 1960

Numele orașului provine de la toponimul râului Neamț. În sprijinul acestei idei sunt și însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitând comunitatea catolică din Târgu Neamț, în 1646, nota: „orașul este așezat lângă un râu..., de la care își ia numele” (Călători străini prin Țările Române, tomul V, 1973).

De la orașul Neamț și-a luat numele cetatea din apropiere, Cetatea Neamț, respectiv Mănăstirea Neamț. Toponimul Neamț s-a extins asupra loculului și ținutului care și-a avut centrul în oraș sau la cetate. În cele din urmă a intrat și în componența numelui Piatra, care din Piatra lui Crăciun (în ), cum se numea la început, a devenit Piatra Neamț.

Cetatea, aflată deasupra târgului, va avea cea mai înfloritoare perioadă în timpul lui Ștefan cel Mare, care o include în sistemul defensiv de cetăți ce aveau ca rol apărarea Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetății Neamțului este în anul 1691 când a rezistat în fața atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan III Sobieski. Această cetate a fost recondiționată și deschisă circuitului turistic.

Fotogalerie

Geografie Localizare și așezare geografică

Târgu Neamț este un oraș din județul Neamț, regiunea Moldova, România. Orașul este situat în nordul județului Neamț, în vestul regiunii istorice Moldova și în nord-estul României. Orașul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa râului Ozana, un afluent al Moldovei, care se varsă în râul Siret. Prin așezarea sa, orașul se află – de asemenea – la intrarea în Depresiunea Neamțului, la poalele Culmii Pleșu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana - Topolița) și dealurile și culmile ce țin de Subcarpații Moldovei: Culmea Pleșu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humulești și Ocea la sud, și dealul Boiștea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Târgu Neamț, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana, printr-o pantă stâncoasă.

Înspre sud dealurile au aspect de coline datorită înăltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulești (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boiștea este situat pe latura estică a orașului Târgu Neamț, pe cealaltă parte a râului Ozana, la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și străjuiește întreaga vale, mai ales că versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se găsește satul Blebea, o mică suburbie a orașului.

Ape

Rețeaua hidrografică de suprafață este constituită din bazinul principalei ape care tranzitează orașul - Râul Neamț cunoscut și ca Râul Ozana („cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul” după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25–50 cm). Acesta are o serie de afluenți, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Târgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului, etc.

Zona orașului Târgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinatatea orașului Târgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcționa una din cele mai apreciate stațiuni balneare, fiind frecventată de familia regală și de către turiștii străini. Cel de-al Doilea Război Mondial a adus distrugerea acestei stațiuni în proporție de 90%, și chiar dacă între timp stațiunea a mai fost refăcută, ea nu a mai beneficiat de dotările din perioada interbelică, devenind o stațiune de interes local.

Orașul Târgu Neamț beneficiază de o pânză freatică bogată, cu debite cuprinse între 13,60 l/s și 21,00 l/s, având astfel o cantitate semnificativă de apă potabilă de foarte bună calitate, cu gust plăcut și nepoluată.

Floră și faună

Flora Flora actuală din zona Târgului Neamț este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile și versanții montani din jur), prin pajiști, prin vegetație de luncă și prin vegetație specifică versanților cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec.

Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață de 55 ha.

Din cauza umbrei dese din pădure, în general, arbuștii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul (Cratageus monogyna), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra) și zmeura (Rubus idaeus). Din aceeași cauză, cele mai întâlnite plante sunt vinerița și breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse plante cu flori: coltișor (Dentaria bulbifera), floarea-paștelui (Anemone nemorosa), măcrișul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul-berzei (Geranium sanguineum), etc. Vegetația ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei răi - Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; păștița - Anemone ramunculoides; horști - Luzula pilosa, etc).

Fauna Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea orașului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scropha), jderul (Martes martes, Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) și iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos) coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița (Sciurus vulgaris), șoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), pârșul mare (Glis glis), șoimulețul de seară Falco vespertinus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), sturzul cântător (Turdus philomelos), porumbelul gulerat (Columba palumbus), etc.

Clima

Prin poziția sa, în Depresiunea Neamțului, închisă spre vest de Munții Carpați, iar spre nord și est de culmi și dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol în calea maselor de aer subpolar sau continental, orașul Târgu Neamț are parte de factori climatogeni ce prezintă particularități specifice, datorită caracterului de adăpost, altitudinii și orientării reliefului. Localizarea pe paralela de 47°12', latitudine nordică, determină o insolație moderată tot timpul anului, favorizată și de expunerea reliefului predominant spre sud-est. În ceea ce privește circulația generală a atmosferei aceasta este dominată de masele de aer maritim din vest și nord-vest, continentalizate după escaladarea Carpaților și modificate prin caracteristicile de umezeală. O frecvență mare au și masele de aer continental din est și nord-est, reci iarna și calde și uscate în timpul verii. Sunt numeroase invaziile de aer rece de origine subpolară de la nord, cât și pătrunderea de aer din părțile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei. Așezarea orașului Târgu Neamț într-o zonă de adăpost climatic atenuează influențele extreme ale caracteristicilor maselor de aer.

Temperatura medie anuală a aerului este de 8,2 °C. Luna cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie (-3,8 °C), iar luna cu temperatura cea mai ridicată este iulie (19,5 °C), rezultând o amplitudine termică medie anuală de 23,3 °C, care ne arată că la Târgu Neamț climatul este temperat-continental moderat. Cea mai coborâtă valoare termică înregistrată în aer la Târgu Neamț a fost de -29,1 °C (02.01.1909) iar cea mai ridicată a fost de 37,0 °C (17.08.1952).

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Târgu Neamț se ridică la 18.029 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 18.695 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,79%), cu o minoritate de romi (1,92%), iar pentru 15,17% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,58%), iar pentru 15,74% nu se cunoaște apartenența confesională.

350px|right|thumb|Harta orașului Populația istorică

Prima înregistrare oficială a populației orașului se face în 1772, reluată în 1774, de către administrația rusă, din necesități de întreținere a armatei în războiul ruso - turc (1769 - 1774). Populația orașului a crescut constant de-a lungul istoriei, mai ales începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În această perioadă, au sosit în oraș mulți români din Transilvania (în special din Mărginimea Sibiului și Țara Făgărașului), precum și evrei din Galiția și Imperiul Țarist. În perioada interbelică, populația evreiască devenise numeroasă, reprezentând aproximativ o treime din populația orașului, conform recensământului din 1930.

Imediat după 1989 a urmat un exod al populației din Târgu Neamț către comunele și satele învecinate, datorită închiderii fabricilor din oraș și al declinului calității vieții. După anul 2000, mulți locuitori au emigrat către statele vest-europene, în special Spania și Italia. Acești factori au condus la scăderea populației, tendință care a diminuat după anul 2002. Începând cu 2007, populația a început din nou să crească, datorită reîntoarcerii unei părți din locuitorii plecați în vestul Europei și al unui flux de cetățeni din părți mai sărace ale Moldovei.

Structura pe etnii și religioasă