Următoarele evenimente științifice au avut loc sau erau programate să aibă loc în 2025. Organizația Națiunilor Unite a declarat anul 2025 Anul internațional al științei și tehnologiei cuantice.

Evenimente Ianuarie 1 ianuarie – Se primesc date telemetrice detaliate de la sonda solară Parker, în urma trecerii acesteia prin coroana solară. 2 ianuarie – La o carieră din Oxfordshire a fost descoperită cele mai multe urme fosile de dinozaur găsite vreodată în Regatul Unit, constând în 200 de amprente uriașe făcute în timpul Jurasicului mijlociu. 3 ianuarie – Cercetătorii raportează descoperirea unei noi clase de anticorpi anti-malarie. 8 ianuarie – Oamenii de știință publică o hartă cuprinzătoare a localizării proteinelor în celulele umane, oferind noi perspective potențiale asupra modului în care celulele răspund la infecții. 10 ianuarie – Anul 2024 este primul an în care se depășește limita de 1,5 °C pentru încălzirea globală. Conform datelor Copernicus, temperaturile medii globale pentru 2024 au fost cu aproximativ 1,6 °C peste cele din perioada preindustrială – perioada de dinainte ca oamenii să înceapă să ardă cantități mari de combustibili fosili. În România, anul 2024 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o temperatură medie anuală de 12,9 °C. 13 ianuarie – Cercetătorii au descoperit ceea ce ar putea fi cea mai veche hartă tridimensională din lume într-o peșteră din Bazinul Parisului din Franța, datând de acum 13.000 de ani.

15 ianuarie – Sonda Gaia a Agenției Spațiale Europene își încheie activitatea după 11 ani de cartografiere a galaxiei Calea Lactee, timp în care a efectuat trei trilioane de observații asupra a două miliarde de stele. 16 ianuarie Cercetătorii Microsoft publică detalii despre MatterGen, un instrument generativ AI pentru proiectarea materialelor. Stația de monitorizare a aerului de la Observatorul Mauna Loa din Hawaii raportează că CO2 a crescut cu 3,58 părți pe milion (ppm) în 2024, depășind recordul anterior de 3,36 ppm stabilit în 2023. Concentrația atmosferică globală de CO2 este în prezent de 427 ppm, cu peste 50% mai mare decât nivelul preindustrial. 21 ianuarie Mai mult de o treime (34 %) din zona boreală arctică este considerată în prezent o sursă de emisii de carbon, în loc să fie un rezervor de carbon, cifră care crește la 40 % atunci când sunt incluse emisiile provenite din incendii. S-a descoperit că exoplaneta WASP-127b are viteze ale vântului de până la 33.000 km/h, cel mai rapid jet de vânt de acest tip măsurat vreodată. 23 ianuarie – Un studiu asupra adulților cu deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) a constatat că această afecțiune poate reduce speranța de viață cu 4,5 până la 9 ani pentru bărbați și cu 6,5 până la 11 ani pentru femei. 24 ianuarie – Un studiu realizat de Universitatea din Birmingham constată că vehiculele electrice au în prezent o durată medie de viață de 18,4 ani, depășind durata medie de viață a vehiculelor diesel de 16,8 ani și aproape egalând durata medie de viață a vehiculelor pe benzină de 18,7 ani. 29 ianuarie – Agenția Spațială Europeană (ESA) anunță că a început monitorizarea asteroidului , care are o posibilitate de 1 la 77 (1,3%) de a lovi Pământul pe 22 decembrie 2032.

Februarie

3 februarie – Noi genuri și specii din familia dinozaurilor Ornithomimidae au fost identificate în Mexic. 5 februarie – O lucrare publicată în revista Nature descrie o nouă fosilă importantă a celei mai vechi păsări moderne cunoscute, o rudă timpurie a rațelor și gâștelor care a trăit în Antarctica cam în aceeași perioadă în care Tyrannosaurus rex domina America de Nord. Fosila, care constă într-un craniu aproape complet, vechi de 69 de milioane de ani, aparține unei păsări dispărute numită Vegavis iaai și a fost colectată în timpul unei expediții din 2011 a Proiectului Paleontologic al Peninsulei Antarctice. 6 februarie – Oamenii de știință estimează o șansă la 2.700 ca asteroidul 101955 Bennu să intre în coliziune cu Pământul în septembrie 2182. Bennu este un obiect stâncos care în prezent se apropie de Pământ o dată la șase ani, la o distanță de aproximativ 299.000 km. 10 februarie – În urma creșterii probabilității de impact a asteroidului – de la 1,3% la 2,1% – Agenția Spațială Europeană anunță că va utiliza capacitățile avansate ale Telescopului Spațial James Webb pentru a observa asteroidul, pentru a-i determina mai bine dimensiunea și traiectoria. 12 februarie – Se anunță că tokamak-ul WEST din Franța a menținut plasma stabilă timp de 1.337 de secunde, un nou record mondial de durată pentru fuziunea nucleară și cu 25% mai mult decât cel din China din luna precedentă. 13 februarie – Oamenii de știință de la Universitatea Cambridge anunță crearea unui reactor solar care extrage dioxidul de carbon direct din aer și îl transformă în combustibil durabil. 15 februarie – Se raportează un nou record scăzut al întinderii globale a gheții marine, care scade sub cel mai scăzut record anterior, înregistrat la începutul anului 2023. 18 februarie Probabilitatea de impact a este ridicată din nou de NASA, de la 2,1% la 2,6%, și apoi la 3,1% în aceeași zi. Prima cartografiere 3D a atmosferei unei exoplanete este realizată de Very Large Telescope al European Southern Observatory. S-a constatat că WASP-121b (cunoscută și sub numele de Tylos) are vânturi puternice care transportă elemente precum fierul și titanul, creând modele meteorologice complicate în atmosfera sa. 19 februarie – Un studiu publicat în revista Annals of Botany oferă dovezi solide că palmierii au prosperat cândva în Canada subarctică. În timpul Eocenului timpuriu târziu – acum aproximativ 48 de milioane de ani – această regiune a menținut temperaturi ridicate pe tot parcursul anului, chiar și în timpul lunilor din timpul iernii. Echipa a identificat fitolite fosilizate de palmieri în sedimentele vechi din patul lacului extrase din Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei. Aceste fosile, alături de rămășițele conservate ale organismelor acvatice de apă caldă, indică un climat mult mai cald decât se credea anterior. 24 februarie – NASA anunță oficial că asteroidul nu mai reprezintă „o amenințare semnificativă” pentru Pământ în 2032 și după această dată, deoarece șansele unui impact scad la 0,0017%. Acest lucru înseamnă că nu mai este necesară o misiune de apărare planetară pentru interceptarea și devierea obiectului în 2028, când se va apropia de Pământ. 28 februarie – Un dispozitiv electronic numit "e-Taste", dezvoltat de Universitatea de Stat din Ohio, este capabil să reproducă percepția gustului, ceea ce ar putea îmbunătăți experiențele de realitate virtuală.

Martie

2 martie – Compania privată americană Firefly Aerospace aterizează cu succes Blue Ghost Mission 1 pe Lună ca parte a programului NASA Commercial Lunar Payload Services, livrând încărcătură utilă pe Mare Crisium cu instrumente pentru studierea regolitelor lunare și a interacțiunilor dintre vântul solar și câmpul magnetic al Pământului. 4 martie – Compania americană Colossal Biosciences anunță crearea unui „șoarece lânos” cu opt gene modificate, care exprimă trăsături asemănătoare mamutului lânos, cu mustăți crețe și păr ondulat, deschis la culoare, care crește de trei ori mai mult decât un șoarece de laborator obișnuit. 5 martie – Cercetătorii italieni raportează pentru prima dată transformarea luminii într-un supersolid. 6 martie Un studiu publicat în Science constată că populațiile de fluturi din SUA au scăzut cu 22% între 2000 și 2020, numărul speciilor care au scăzut fiind de 13 ori mai mare decât cel al speciilor care au crescut, stârnind îngrijorare cu privire la pierderea viitoare a biodiversității. O rachetă Ariane 6 lansează satelitul militar francez CSO-3 de la Centrul Spațial Guiana din Guiana Franceză. Aceasta este prima lansare comercială a sistemului de lansare Ariane 6. Sonda spațială IM-2 Athena a companiei Intuitive Machines aterizează pe Mons Mouton, lângă polul sudic lunar, după lansarea de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, SUA, pe 27 februarie, însă aterizează la un unghi incorect și nu își poate finaliza misiunea. 10 martie – Un studiu publicat în revista PNAS constată că poluarea cu microplastice reduce fotosinteza la plante și alge cu până la 12%, ceea ce duce la pierderi anuale de alimente estimate la 110-361 milioane de tone de culturi și până la 24 milioane de tone de fructe de mare. Dacă nu se iau măsuri pentru a reduce deșeurile de plastic, 400 de milioane de oameni ar putea fi expuși riscului de foamete în decurs de două decenii.

11 martie Se raportează descoperirea a 128 de noi sateliți ai lui Saturn de către astronomii care utilizează Telescopul Canada-France-Hawaii, ceea ce ridică numărul total de sateliți confirmați ai gigantului gazos la 274. NASA lansează observatorul spațial în infraroșu apropiat SPHEREx pe o navă spațială Falcon 9 Block 5 de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg din comitatul Santa Barbara, California, Statele Unite. Misiunea SPHEREx va efectua un studiu și va cartografia în culori aproximativ 450 de milioane de galaxii de pe cer. Trei noi exoplanete stâncoase, toate mai mici decât Pământul, sunt detectate în jurul stelei lui Barnard, cea mai apropiată stea solitară de Soare, aflată la doar 5,96 ani-lumină distanță. Barnard b, pe care observațiile au sugerat-o anterior, este, de asemenea, confirmată, aducând numărul total de planete cunoscute din jurul stelei la patru.

12 martie – Au fost descoperite în Spania oase faciale fosilizate cu o vechime cuprinsă între 1,1 și 1,4 milioane de ani, care ar putea reprezenta o specie necunoscută până acum în linia evolutivă umană. Cercetătorii au denumit fosila „Pink”, în onoarea trupei Pink Floyd. Pink prezintă unele asemănări – dar și diferențe – cu Homo erectus, considerată a fi prima specie umană care a migrat din Africa. 13 martie – Prima imagine a două proteine PINK1 atașate la membrana unei mitocondrii este obținută prin microscopie crioelectronică, un progres potențial în dezvoltarea de tratamente pentru boala Parkinson. 18 martie – O nouă cercetare de la Universitatea Cambridge dezvăluie că oamenii moderni provin din cel puțin două populații ancestrale care s-au separat și apoi s-au reunit. Analiza genomurilor complete a arătat că aceste grupuri s-au despărțit acum aproximativ 1,5 milioane de ani și s-au reunit în urmă cu aproximativ 300.000 de ani. În urma acestei reuniuni, una dintre populații a contribuit cu 80% la structura genetică a oamenilor moderni, iar cealaltă cu 20%. 19 martie – În peștera Cussac din Franța, o peșteră labirintică descoperită în anul 2000, s-a descoperit o colecție de animale preistorice, rar observată până în prezent; oamenii antici care au trăit acum aproximativ 30.000 de ani au sculptat cai, mamuți și rinoceri în pereții grotei. 20 martie – În galaxia JADES-GS-z14-0, cea mai îndepărtată galaxie cunoscută, situată la 13,4 miliarde de ani lumină de Pământ, s-a descoperit oxigen. 25 martie – A fost publicat un studiu prin care a fost descris dinozaurul Duonychus tsogtbaatari, ca un nou gen și o nouă specie de therizinosaurs, după ce fosilele au fost descoperite în 2012 în deșertul Gobi. Dinozaurul măsura aproximativ 3 metri lungime, cântărea aproximativ 260 kg și a trăit în urmă cu aproximativ 90-95 de milioane de ani, în perioada Cretacicului. Ghearele sale măsurau aproximativ 30 cm lungime. 26 martie – Aurorele sunt confirmate pentru prima dată pe Neptun, fiind observate prin combinarea imaginilor în lumină vizibilă de la Telescopul Spațial Hubble cu imagini în infraroșu apropiat de la Telescopul Spațial James Webb. 27 martie