Vălenii de Munte este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România. La recensământul din 2011 avea locuitori. Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la de municipiul București, la nord de municipiul Ploiești și la sud-est de municipiul Brașov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. În oraș se poate ajunge folosind DN1A București – Ploiești – Brașov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” și vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reședința lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la 9 mai.
Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu și continuând cu etapele succesive, mezoliticul și neoliticul.
Istorie thumb|200px|Hanul „La barieră” din Muzeul Satului, București; hanul a fost adus din Vălenii de Munte. Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțiile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen.
Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Cerașu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buții - Vama Buzăului - Brașov) este atestat și el din 1433.
La 1 octombrie 1473, este semnalată prezența lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile și dă foc cetății.
În 1573, Alexandru al II-lea întărește fiilor popii Neagoe moșie "peste valea Vălenilor". În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581, tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte).
În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.
În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești. La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte", iar în 1797 existența unui dascăl plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2.590 suflete).
La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3.000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în limba greacă de pe lângă catedrala orașului, care funcționa la 1830, precum și școala normală, condusă în 1839, de David Almășanu, și la care învățau 139 de copii; în plus, existau o școală de băieți și una de fete. În oraș erau 6 biserici, dintre care sunt menționate în Marele Dicționar Geografic al Romîniei biserica Berevoieștilor, cea a Bărcenilor, catedrala orașului (fostă mănăstire închinată la muntele Athos) și biserica Sf. Ioan.
Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici în 1907, și a deschis, în iulie 1908, Universitatea Populară de Vară.Nicolae Iorga, o viață de om la Vălenii de Munte, 6 august 2009, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național, accesat la 4 septembrie 2014
În 1925, orașul avea 3.723 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Teleajen. În 1950, localitatea a devenit reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat.
Termeni derivați sg. vălenar, vălenard; pl. vălenari, vălenarzi - persoană care s-a născut sau locuiește în oraș. vălenean - privitor la oraș
Geografie Limite
În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos.
Clima
Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 – 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru (iunie 1965) și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș.
Rețeaua hidrografică
Principala apă curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, Vălenii de Munte constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca.
Solurile Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate.
Căi de comunicație Orașul se află pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează la Vălenii de Munte cu șoseaua județeană DJ219, care duce spre Teișani la nord-vest și spre Predeal-Sărari și Ariceștii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătinași Cislău. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Măneciu, care este deservită de gara Vălenii de Munte și P. Mac. Văleni Nord.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Vălenii de Munte se ridică la 12.044 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 11.707 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,2%), iar pentru 9,27% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,95%), cu o minoritate de penticostali (1,57%), iar pentru 10,03% nu se cunoaște apartenența confesională.
Economie Prahova Industrial Parc Funcționează în cadrul Parcului Industrial peste 20 de firme cu capital străin și autohton, cu domenii de activitate variate: construcții metalice civile și industriale, prelucrări mecanice prin așchiere, prelucrare lemn, confecții textile, aparatură medicală, prelucrare geam etc. S-au creat peste 700 locuri de muncă și s-a închiriat peste 95% din suprafața construită disponibilă.
Tymbark Maspex La Vălenii de Munte, concernul polonez Tymbark a cumpărat în iunie 2001 activele fostei fabrici de conserve, "Conserve SA", unde s-a aplicat o amplă acțiune de reamenajare și modernizare, transformând-o într-o unitate de îmbuteliere a băuturilor necarbonatate. Numărul angajaților era la început de 395 de persoane, cu o medie de vârstă în jur de 30 de ani. Investiția inițială la Văleni a fost de aproximativ 12.000.000 de euro,Curierul National din 27 iulie 2006: La Festa - cifra de afaceri de 43 milioane de euro in 2006 iar până în 2009 totalul investițiilor s-a ridicat la , numărul angajaților depășind 400, aproape în întregime persoane din zonă.
Administrație și politică Orașul Vălenii de Munte este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Cartiere
Vălenii de Munte este împărțit în 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului orașului.
Catrierele orașului sunt: Centru, Bălcescu, Piața, Trăistari, Eminescu, Berceni, Avram Iancu, Enescu, Berevoiești, Cismari, Ghidulești, Stadion, Ștefan cel Mare, Cuza Vodă, Tabaci, Rizănești și Valea Gardului.
Alte instituții administrative Oficiul de Poștă Brigada de Pompieri Poliția Vălenii de Munte Poliția Comunitară Administratia Finanțelor Publice etc.
Mass-media
30px|Ziare Ziare: Vălenii. Ziarul a fost fondat de Stelian Manolescu, fostul primar al orașului. Se află sub patronajul societății cu răspundere limitată Valte, care împreună cu Fundația Armonia îl tipărește. Ziarul apare lunar. Redactorul-șef este Gheorghe Burdujan. La Vălenii de Munte apar și majoritatea edițiilor cotidienelor naționale, precum Ziua, Adevărul, România Liberă, Evenimentul Zilei, Ziarul Financiar, Pro Sport sau Gazeta Sporturilor. 30px|Televiziuni Televiziuni: Info Control. Televiziune ce aparține firmei Control S.A. Ploiești (preluată de către UPCZiarul Prahova din 22 februarie 2007: „Văleniul intră pe frecvența UPC” ), Info Control este un post de informare a cetățenilor din oraș, dar și pentru cei din împrejurimi. Acest canal funcționa mai demult, dar în urmă cu câtva timp a fost pus la punct. Pe fundalul prezentării informațiilor se poate asculta live Radio 21. 30px|Posturi de radio Posturi de radio: În oraș nu există deocamdată un post de radio propriu. Cele mai populare posturi de radio naționale ascultate de vălenari sunt Kiss FM, Radio 21, Radio Zu, Radio Prahova, PRO FM, Vibe FM, Radio Impuls, Național FM, Magic FM și Europa FM.
Imnul orașului
Imnul orașului a fost compus de Carmen Aldea Vlad și interpretat de Fuego.Ziarul Prahova din 14 august 2006: „La Universitatea de vară de la Vălenii de Munte, «Nicolae Iorga a fost printre noi»”
De două ori: Privirea lui Iorga veghează din timp Aici la Vălenii de Munte Și cheia istoriei cere răstimp Celor mulți care știu să asculte.
Refren (bis): Loc de legenda ca-o lume de vis Cu oamenii dintr-o bucată Vălenii de Munte au cerul deschis Străbunii veghează în vatră.
De două ori: Privirea lui Iorga e vie oricând Aici la Vălenii de Munte Și pietre și râuri transmit într-un gând Vălenilor locul de frunte.
Refren (bis) De două ori: Cinstind festivalul cu țuica dintâi Se adună românii pe seară Miroase-a prune din fiert și gutui Vălenii-s bucată din țară
Refren (ter)
Descrierile și semnificațiile stemei Descrierea stemei Stema orașului Vălenii de Munte, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern 818/2004, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 513 din 8 iunie 2004, se compune dintr-un scut, tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat cu trei pruni naturali. În câmp de azur, în stânga sus se află o carte deschisă, de aur, iar în dreapta jos se află o biserică de argint, pe o terasă verde.
Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat reprezintă râul Teleajen, ce străbate localitatea.
Prunii reprezintă una dintre bogățiile naturale cele mai cunoscute ale zonei.