Risipeni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Fălești, Republica Moldova.
Între Risipeni și Izvoare este amplasată rezervația peisagistică Izvoare–Risipeni.
Istorie Satul Risipeni apare pentru prima dată în documentele scrise într-un act prin care preotul Toader și preotul Irimia de la biserica domnească din Iași adeveresc vinderea de către Drăgan, Toader (din Risipeni) și Mâlcomiș a părților lor de ocină satului Dănești, ținutul Iași, lui Nicanor fost mitropolit:Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală a statului. Volumul I (1381-l620). București: Direcția Arhivelor Statului, 1957, pp. 246.Documente privind Istoria României. A Moldova. Veacul XVI. Volumul II (1591-1600). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952, pp. 232.Documente privitoare la istoria orașului Iași. Volumul I: Acte interne (1408-1660). Iași: Editura Dosoftei, 1999, pp. 69-70.
Recensământul din anul 1772, organizat la la comanda mareșalului rus Piotr Rumianțev-Zadunaiski cu scopul de a stabili rezervele materiale locale de aprovizionare a armatei țariste în războiul cu Imperiului Otoman, înregistrează satul Răsipeni în ocolul Turiei, ținutul Iași, cu 34 de gospodării birnici, nesupuși taxei - 1 preot, 54 mazili, 1 ruptaș; eliberați de plata birului - 1 văduvă, 1 copil de casă, 22 călărași hatmani, 2 scutelnici.Dmitriev, P.G.; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975, pp. 201.
Conform cartografiei din 1803 satul Risipeni este inclus în ocolul Turiei, ținutul Iași, are 5 de birnici, care plătesc anual suma de 32 lei, și 6 breslași birnici, care plătesc anual suma de 56 lei.Codrescu, Th. Uricariul sau Colecțiunea de diferite acte care pot servi la istoria românilor. Volumenul VIII. Iași: Tipo-Litografia Buciumul Român, 1886, pp. 340.
Datele statistice din anii 1923-1924 consemnează în satul Risipeni 1420 bărbați, 1458 femei, 534 de clădiri și 540 de menaje (gospodării), inclusiv satul Bocșa. În domeniul economic activau o gospodărie boierească (cu 11 case locuite), cooperativa agricolă „Risipeni”, 1 moară de vânt, 2 băcănii (deținute de Șapșă Leventu, Herlcu Ștacher). Puterea administrativă era reprezentată primărie, primar (1923) – Maftei Rusu, notar – Vasile Brașovan, post de jandarmi, agent sanitar. În sfera socială exista o biserică – preot paroh Dumitru Sberea, o școală primară mixtă (de fete și băieți) – învățător Dumitru Sberea, poștă rurală.Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 50-51.Anuarul „Socec” al României-Mari = "Socec" Annuary of the Great-Roumania. Volume II, (Provincia). București: Editura „Socec & Co.” Soc. Anon, pp. 27.
La recensământul general al populației din 1930 în Risipeni s-au înregistrat 848 locuitori, inclusiv: români – 820 persoane, ruși – 8 persoane, evrei – 14 persoane și 6 romi. Conform structurii lingvistice, 824 locuitori au indicat limba română în calitate de limbă maternă, 10 persoane – limba rusă, 8 persoane – limba idiș și 6 persoane – limba romă.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, limbă maternă, religie. Partea 1:Neam, limbă maternă. București: 1938, pp. 50-51.
Activitatea economică era reprezentată de 1 băcănie (deținută de Dumitru Brașovanu), 1 cizmar (Anton Cazimir), 1 fierar (Nichifor Cojocaru) și câteva grădini de zarzavat (Ion I. Brașoveanu, Dumitru I. Brașoveanu, Anton Tataru, Ioan Tataru).Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură. București: Editura Rudolf Mosse, S.A., 1928, pp. 803.
Personalități Diomid Gherman (1928–2014) – neurolog moldovean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Vasile Ursachi (n. 13 august 1938) – deputat în primul Parlament al Republicii Moldova Nicolae Rusu (n. 26 februarie 1948) – prozator moldovean; Maia Sandu (n. 24 mai 1972) – președintă a Republicii Moldova, prim-ministră, ministră a Educației;
Note
Categorie:Localități din raionul Fălești