Puhoi este un sat din raionul Ialoveni, Republica Moldova. Se învecinează cu satele Țipala, Budăi, Văratic, Geamăna și Chetrosu.
Așezare Satul Puhoi este situat în partea centrală a Republicii Moldova și în partea de sud-est a raionului Ialoveni, la o depărtare de 33 km de capitala republicii, orașul Chișinău și la aproximativ 15 km de calea ferată Mereni.
Din punct de vedere istoric, comuna Puhoi a fost înființată în 1469 și ocupă o suprafață de 4552 ha pământ. După datele ultimului recensământ în sat locuiesc aproximativ 5.562 loc.
La nord satul este delimitat de teritoriul satului Chetrosu, la sud de teritoriul comunei Gangura, la est - Văratic și la vest de satul Țipala.
Poziția fizico-geografică a comunei Puhoi este foarte avantajoasă, relieful de câmpie, clima temperat continentală blândă, solurile fertile de cernoziom au favorizat din cele mai vechi timpuri popularea și valorificarea acestui teritoriu.
Poziția economico-geografică a comunei Puhoi are următoarele particularități: Distanță de 35 km de orașul Chișinău. Teritoriul este traversat de căi de transport de o mare importanță economică.
Istoric Toponimia cuvântului Puhoi înseamnă torent mare de apă, format din rezultatul ploilor sau al topirii zăpezilor. Conform datelor teritoriul satului reprezintă o regiune de deal. Sunt cunoscute denumirile acestor dealuri: Hârtopul Lupuil, Grădina Baltag, Valea Tighiaiei, Stoian, Bârihoi care indică diferite regiuni ale satului și desigur fiecare din aceste regiuni își are istoria ei. Se presupunea că anul întemeierii satului Puhoi este 1469, căci anume acest an figura în documentul prin care Ștefan cel Mare ar fi dat satul Puhoi unor slugi ale sale: Nicolaie Matosgada și Hegașu Melciul - postelnic la curtea voievodului.
Dar Bogdan I. în culegerea „Documente false atribuite lui Ștefan cel Mare” demonstrează că acest document este un fals. Alt document care privește satul Puhoi îl găsim „Documente privitoare la târgul și ținutul Lăpușnei” al lui Aurel Sava este o jalbă cu data de 7 august 1828 semnată de boierul Constantin Stoianov în care se spune „… când pe vremile acelea cu 30 ani pe aceste moșii a fost sat tătăresc…” Într-un alt document al lui Aurel Sava se conține o jalbă cu data de 12 septembrie 1828 a răzeșilor din satul Puhoi care afirmă că „… moșia umblă în trii bătrâni, adică cel întâiu Alieru și al doilea Ojog și al treilea Albu și așa cu această rânduială din vechimi au stăpânit strămoșii noștri până acum cei mai de pe urmă nepoți și strănepoți”. În adresarea lor către guvernatorul Basarabiei din 19 martie 1827, răzeșii din sat menționează că moșia satului Puhoi avea 900 stânjeni în lățime și 4000 stânjeni în lungime și mai că mai mult de 200 ani este împărțită în trei bătrâni a câte 300 stânjeni fiecare.
În anul 1817 în localitate este ridicată o biserică cu hramul Sf. Nicolae.
Zamfir Arbore, în Dicționarul geografic al Basarabiei menționează:Zamfir Arbore, „Dicționarul geografic al Basarabiei”. 1904.
Geografia Relieful Particularitățile generale Teritoriul satului din punct de vedere geomorfologic face parte din Câmpia Moldovei de Sud, iar din punct de vedere fizico- geografic face parte din Câmpia Nistrului Inferior. Relieful contemporan a început a se forma în pliocenul inferior și s-a încheiat în cuaternar în urma proceselor erozional acumulative. Procesele de formare a reliefului au început în pliocenul inferior în condițiile de coborâre lentă a teritoriului. Râul Nistru, străbătând acest teritoriu și-a format valea sa și terasele care s-au păstrat și până în prezent sub forma unor dealuri relicte în apropierea satului.
La sfârșitul pliocenului superior a avut loc statornicirea teritoriului și râul Puhoi și-a început procesul de formare a văii sale. Relieful continuă să se formeze și în prezent. Formele principale de relief cu altitudini mai mari au apărut în urma mișcărilor tectonice de ridicare mai intensivă. Teritoriul satului se ridică cu anual.
Din punct de vedere orografic, satul face parte din Platoul Moldovenesc în care se încadrează morfostructura locală a Puhoiului (Bâcului). Această morfostructură se încadrează între râul Nistru-Botna, se limitează la nord de fractura Vadul lui Vodă și la sud-est de fractura Botna. Această morfostructură locală reprezintă suprafața de dezvoltare de mai departe a vechilor terase ale Nistrului. Cele mai mari altitudini din acest raion geomorfologic se găsesc în apropierea satului Puhoi. Acestea reprezintă niște dealuri relicte care au rămas în urma formelor mai vechi de relief, care în comparație cu altele s-au păstrat nu numai în straturile inferioare și cele superioare ale «stratului de baltă». În apropierea satului, grosimea stratului de baltă atinge . Aceste dealuri au altitudinea maximă de . Cu toate că altitudinile predominante ale câmpiei nu sunt mari, relieful este variat, fragmentat, complicat. El este reprezentat prin forme principale de relief: platouri, coline brăzdate de numeroase ravene, vâlcele, văi. Colinele sunt o prelungire a Colinelor Codrilor, spre sud-est, altitudinile scad, culmile lor devin mai largi, versanții mai puțin abrupți. Altitudinile scad în direcția sud și sud est de la până la în valea râului. Predomină altitudinile de . Lungimea medie a versanților depășește , relieful fragmentat se caracterizează prin alternarea dealurilor cu văi largi ale râurilor și predominarea pantelor cu diferite înclinații și expoziții.
Eroziune Cel mai mare rol în formarea reliefului contemporan al satului îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață – 3,2 km / km.
Eroziunea de adâncime contribuie la constituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173–180 m.
Ravenele s-au format ca rezultat al torentelor de apă cauzate de ploile torențiale și de topirea zăpezilor. Ele se întâlnesc pe întreg teritoriul, însă mai frecvent pe teritoriile cu altitudini mari, cu versanți abrupți, constituiți din depozite argilo-nisipoase și loessoidale. Paralel cu procesele naturale, la formarea ravenelor contribuie esențial și factorul antropic. densitatea ravenelor este de 1,5 km/ km. Numărul de ravene la 10 km este de 3-10 și este o regiune unde se dezvoltă mai puțin ravenele față de regiunea centrală a Moldovei. În această regiune cele mai multe ravene (41,7 %) se înregistrează la altitudinea de 80–120 m, care corespunde hipsometric cu suprafața straturilor ale sarmațianului mediu. Cele mai puține ravene (5,7 %) se înregistreze la altitudinea de 180–220 m. Ravenele au diferite dimensiuni: de la câțiva zeci de metri până la sute de metri lungime, adâncimea lor variind de la 3–5 m până la 10–20 m, ravenele cele mai lungi se dezvoltă pe talvegurile văilor și vâlcelelor. Ravenele aduc în fiecare an pagube enorme economiei satului, în primul rând agriculturii. În urma formării și dezvoltării rețelei de ravene anual se distrug și ies din întrebuințare multe ha de pământuri fertile.
Vâlcelele s-au format în urma acțiunii torentelor de apă curgătoare temporare și permanente. Ele reprezintă niște forme erozionale de relief mai vechi și de dimensiuni mai mari. În limitele satului densitatea vâlcelelor este medie, ele au lungime mare și sunt mai puțin adânci, cu versanți domoli.
Valea râului Puhoi s-a format în urma acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare a teraselor favorizează dezvoltarea rapidă a ravenelor, vâlcelelor.
Satul Puhoi este situat în zona temperată a globului, cu o climă de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală.
Factorii climatogeni Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici.
Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de Y moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o serie de barine artificiale. O bună parte din lunca râului reprezintă vatra satului. Cele mai mari niveluri ale apei se înregistrează primăvara când se topesc zăpezile. Vara nivelul apei scade datorită evaporării, iar după timpurile ploioase se înregistrează o creștere a nivelului apei, dar pe o perioadă scurtă. Iarna, odată cu prezența gerurilor râulețul îngheață. Toamna și iarna, în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice care au parțial formă de zăpadă, nivelul apelor scade simțitor.
Populația Dacă e să vorbim despre primii locuitori ai satului apoi aceștia au fost răzeși moldoveni. Cât privește familiile concrete care populează vatra, am întâlnit obstacole serioase la identificarea lor. Pe parcursul perioadei (1950-2006) numărul populației a sporit de la 3000 la 5560. Valoarea maximă a numărului de locuitori în această perioadă a fost în anul 1991, începând cu 1992 numărul populației se află în descreștere, fapt ce este cauzat de diminuarea continuă a sporului natural și prezența unui sold migrator negativ. Structura pe vârste și pe sexe a populației.
La ora actuală în structura pe vârste a populației se observă o tendință de reducere a numărului populației în vârstă sub 16 ani și o sporire a indicelui respectiv al populației mature. Conform datelor din 2006 în satul Puhoi erau persoanele cu vârste cuprinse între 0-15 ani – 1478 persoane; cu vârste cuprinse între 16-61 ani – 1464 persoane, și peste 62 ani – 860 persoane. Actualmente datorită scăderii ratei natalității și în primul rând a migrației populației tinere din sat la oraș are loc procesul de îmbătrânire a populației din sat.
Etnie Locuitori Procentaj moldoveni 5.423 97,85 români 70 1,26 ucraineni 16 0,29 ruși 11 0,2 țigani 9 0,16 găgăuzi 7 0,13 polonezi 1 0,02 bulgari 1 0,02 Alții 4 Total 5.542 100%
Administrație și politică Componența Consiliului local Puhoi (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea: Partid Consilieri Componență Partidul Acțiune și Solidaritate 8 Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 4 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 1
Caracteristica generală a economiei Particularitățile istorico-geografice ale dezvoltării economiei. Satul Puhoi dispune de diverse condiții și resurse naturale, de forță de muncă, de un potențial tehnico-științific relativ înalt, necesare pentru dezvoltarea multor ramuri ale economiei și în primul rând, a celor de prelucrare a materiei prime agricole. Însă acești factori au influențat în mod diferențiat în diferite perioade asupra nivelului general de dezvoltare economică, a specializării și amplasării ramurilor economiei.