Chișcăreni este un sat reședință de comună din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Comuna include satele Chișcăreni, Slobozia Chișcăreni și Nicolaevca. Localitatea Chișcăreni este situată într-o regiune pitorească lângă drumul național Brest-Odesa, pe malurile râului Ciulucul de Mijloc, la 110 km de Chișinău, 28 km de Bălți și 25 km de centrul raional - Sîngerei. Suprafața terenului comunei Chișcăreni este de peste 8.000 hectare. Cartografic e poziționat la intersecția coordonatelor geografice: 47°34΄ lat. N, 28°01΄ long. E și are suprafața – 5,95 km2.
Până la 9 ianuarie 1956 satul a fost centru administrativ al defunctului raion Chișcăreni.
Simboluri Stema și drapelul satului au fost aprobate în anul 2015:Decizia Comisiei Naționale de Heraldică nr.334-IV.01 din 12.06.2015 .
Stema: Scut despicat; în prima partițiune, pe verde, un cap de zimbru ridicat, de aur; în cea de-a doua partițiune, pe argint, un chișcar ridicat, negru, încoronat de aur. Scutul timbrat de o coroană sătească de aur.
Drapelul satului Chișcăreni reprezintă o pânză pătrată albă, purtând un chișcar negru, încoronat galben.
Istoric Atestare În documentele istorice satul este atestat cu denumirea de Zâmbruani, denumire pe care a purtat-o mai multe secole, actuala denumire a apărut în documente prin secolul XVII. De fapt este vorba de contopirea a două localități situate nu departe una de alta.
Astfel, a fost menționat documentar pentru prima dată la 9 martie 1560, când domnul Alexandru Lăpușneanu, întărește proprietatea lui Frimu, Ignat și Simion asupra unei părți de moșie din satul Zâmbraoani de pe Ciulucul de Mijloc:Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul VI (1546-1570). București: Editura Academiei Române, 2008, p. 455.
Din document reiese că Ion, feciorul lui Ivancu avusese drepturi asupra moșiei de la Ștefan cel Mare. Astfel, se poate deduce că localitatea e mult mai veche.
Pe parcursul secolelor localitatea a cunoscut perioade de înflorire și perioade de declin, cauzate de secete și boli. Pe timpuri bunăstarea unui sat era socotită după aspectul bisericii din sat și dacă avea școală.
„Condica liuzilor” de la 1803 înregistrează în Zămbrăonii din ocolul de peste Prut, ținutul Iași, 65 de gospodării cu un impozit anual de 940 lei.Codrescu, Th. Uricarul sau Colecțiune de diferite acte care pot servi la Istoria românilor. Volumenul VIII. Iași: Tipo-litografia Buciumului român, 1881, p. 343.
Perioada țaristă La primul recensământ țarist din anul 1817, în Zâmbroani din ocolul Câmpului, ținutul Iași, au fost numărați 2 preoți, 2 dascăli, 1 pălămar, 1 diaci, 1 mazili. Pătura socială inferioară: 127 de gospodării, 4 văduve, 23 burlaci, în total birnici 158 bărbați și femei. Moșia aparține logofătului Dimitrie Sturdza. Pământ arabil, fânaț și pășuni îndestulat, sunt 3 heleșteie, 1 moară, 9 fălci de vie boierească, 2 livezi țărănești și o pădurice (rediu) îngrădită.И. Н. Халиппа. Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года// Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии. — Кишинёв: Типо-литография Э. Шлиомовича, 1907. — Т. 3, стр. 99.
Pe la mijlocul secolului XIX moșiile satului sunt în stăpânirea boierului Nicolae Casso, numit în popor Cașu, un om de o vastă erudiție și cultură. Pe acele vremuri centrul cultural al satului era biserica din sat, situată pe teritoriul actualului magazin de produse alimentare.
În anul 1859 în satul Chișcareni, de pe Ciulucul de Mijloc, erau 157 case, 500 bărbați, 471 femei și 1 biserică ortodoxă.Бессарабская область. Список населённых мест по сведениям 1859 года. Центральный статистический комитет Министерства внутренних дел Российской империи. Санкт-Петербург: Типография Карла Вульфа, 1861. стр. 65.
Biserica era de lemn și a funcționat până la deschiderea actualei biserici, adică până la 1909. Prima școală a fost deschisă de Nicolae Casso pe la 1868, pe lângă biserica din sat.
Datele statistice publicate în anul 1886 indică în Chișcăreni 307 curți, 1471 locuitori, biserică ortodoxă, băcănie, fabrică de prelucrarea lânii, moară cu aburi.Ершов Г. Г. Волости и важнейшие селения Европейской России. Выпуск 8. Губернии Новороссийской группы: Екатеринославская, Таврическая, Херсонская, Бессарабская. Санкт-Петербург: Центральный статистический комитет, 1886, стр. 126.
Prima bibliotecă în sat de asemenea a fost deschisă de Nicolae Casso pe la 1890 și funcționa pe lângă biserică. Din civilizația boierului a rămas ca martor doar movila din preajma actualei școli. Clădirile auxiliare ale școlii ruse de pe timpuri, tot ca școală funcționaseră, dar nu dispunem de date când au fost deschise. A mai rămas și denumirea mahalalei de “Grădina Boierească” unde pe teritoriul actualei școli a fost „Conacul Boieresc”, devastat la 1918 în urma evenimentelor de pe atunci.
În componența României Mari În Dicționarul statistic al Basarabiei din 1923 ne oferă următorii descriptori pentru satul Chișcăreni din plasa Slobozia Bălților: regiune de deal cu vârfurile Redi, Zambroaia și Bahutoaia; 500 de clădiri și 650 de menaje; 1650 bărbați și 1710 femei. Însemnările economice notează în Chișcăreni târg săptămânal în ziua de marți, gospodărie boierească (7 case locuite și 3 - nelocuite), cooperativă de consum „Progres”, cooperativă agricolă „Basarabia”, 3 mori de aburi și 1 moară de vânt. Sfera socială era reprezentată de școală primară de băieți și biserică ortodoxă. Autoritățile administrative erau reprezentate de primărie, reședință de plasă, poștă de cai (12 cai, 3 trăsuri), telefon, judecătorie rurală de ocol, post de jandarmi și agent sanitar.[http://www.moldavica.bnrm.md/biblielmo?e=d-01000-00---off-0carti--00-1----0-10-0---0---0direct-10---4-------0-1l--11-ro-50---20-about---00-3-1-00-0-0-11-1-0utfZz-8-10&a=d&cl=CL1.4&d=JC134.95 Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 95, 96.
În anul 1924, primar al satului Chișcăreni a fost Vitalie Vesilovschi, notar Smolenschi Nicolae, învățătoare: Zinovia Cioban, Maria Dimitrov, preot Țan Gheorghe. Activitatea economică era prestată de 4 băcănii (deținute de Șaimi Chemelimaher, Ion Iasencu, Gheorghe Nedelcovici, Grigore Robu); 1 bancă populară - Tovărășia de credit „Chișcăreni” cu un capital de 14.175 lei, președinte fiind Nionilă Toșcenco, Societatea de consum cooperativă „Progresul”; 4 cârciumi (Rahmil Abramzon, Ihel Gheliman, Moșco Ghitiș, Evdochiu Robu); 1 croitor (Iancu Șerman); 1 măcelar (David Abramzon); 3 mori cu abur (Moșco Fridamn; Cezar Novițchi, Anton Vaschevici), 1 teasc de ulei (Bronislav Patertevici). Propritari de moșii: Borcia Antonevici – 100 ha, Borcia Alex. – 159 ha; Șt. Laganovici – 103 ha, Cezar Novițchi – 219 ha, Efrosina Rădăuțan – 100 ha.Anuarul „Socec” al României-Mari = "Socec" Annuary of the Great-Roumania. Volume II, (Provincia). București: Editura „Socec & Co.” Soc. Anon, pp. 15.
Între anii 1925 - 1929 a fost reședința plășii Chișcăreni, județul Bălți.
În anul 1930 are loc recensământul general al populației care a înregistrat 3374 de locuitori, inclusiv: români - 3087 persoane, germani - 4 persoane, ruși - 76 persoane, ucraineni - 34 persoane, polonezi - 41 persoane, evrei - 75 persoane, 2 greci și 55 țigani. Din punct de vedere lingvistic, 3162 locuitori au declarat limba română în calitate de limbă maternă, 65 locuitori - limba rusă, 26 locuitori - limba ucraineană, 19 locuitori - limba poloneză, 71 locuitori - limba idiș, 29 locuitori - limba țigănească și 2 locuitori au indicat o altă limbă.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, limbă maternă, religie. Partea 1:Neam, limbă maternă. București: 1938, pp. 50-51.
Țăranii primesc pământ în proprietate. Școala din sat este una primară, pe parcursul anilor devine una generală, adică până la 7 clase. Din sat pleacă la studii primii copii printre care a fost Andronic Vasilie. Anul 1940 au loc primele deportări și este arestat directorul școlii de pe atunci dl. Gheorghianu și cetățeanul Buliga. În anii războiului o parte din săteni sunt înrolați în armata română, altă parte în armata rusă. Mulți din ei nu s-au mai întors.
Anul 1944 prezintă un nou val de deportări pe motive politice și secetă care a făcut ravagii și la noi în sat.
Perioada sovietică Anul 1949, 06 iulie – se manifestă printr-un nou val de deportări. Circa 30 de familii au fost rupte de la vatra satului și duse în înghețata Siberia, de unde au revenit acasă foarte puține familii.
Istoria de mai departe a satului (anii 50-90) a fost caracteristică majorității localităților prin colectivizarea gospodăriilor, construcția socialismului și cea a comunismului ca mai apoi să ne prăbușim la fundul prăpastiei, de unde nu se știe cine și când ne va salva.
Până în 1956 Chișcăreni a fost centrul raional și totodată centru religios, economic, cultural, educativ pentru satele din jur.
Aspecte importante din viața comunei În satul Chișcăreni, biserica (Sf. Nicolae) a funcționat tot timpul, sub diferite regimuri. Locuitorii satelor din împrejurimi veneau la biserica din Chișcăreni.
Piața din Chișcăreni a funcționat din cele mai vechi timpuri și funcționează și în prezent. De fapt sunt două piețe, una de animale și de cereale, cealaltă de mărfuri industriale și alimentare. Ambele sunt cunoscute în mai multe raioane ale republicii.
La Chișcăreni au loc festivaluri de rang raional, cu participarea unor ansambluri de muzică populară, teatre populare și colective cu titlul Model.
În Chișcăreni există un liceu (fosta școală medie) și un internat pentru elevii din alte localități.
La Chișcăreni a fost implementat proiectul pilot de energie regenerativă din deșeuri agricole. De exemplu, încălzirea în clădirea Liceului cu trei etaje și în clădirea gimnaziului.
Cel mai important agent economic este compania Roșiori-Lux SRL, condusă de Nicolae Moraru, unul dintre cei mai buni specialiști agricoli din republică. Roșiori-Lux are relații de parteneriat cu companii din Polonia, Ungaria, România, Rusia și Ucraina. Calitatea managementului asigură menținerea fondurilor fixe, calitatea deosebită a culturilor, a livezilor de meri (dotate cu un sistem de irigații prin picurare), a plantațiilor de pepene verde (unde se aplică metode speciale sub folie) etc.
Primăria Chișcăreni dispune de un post de radio local, cu emisiuni zilnice și care contribuie la dezvoltarea comunitară.
La Chișcăreni activează numeroși sportivi judocani, care au obținut rezultate remarcabile în competiții europene. Printre aceștia se numără și campionii europeni Veaceslav Manole, Sergiu Oșlobanu, Cristina Bușanu și Denis Gîncescu. Antrenor le este Iulian Piatcovschi, antrenor emerit al Republicii Moldova. Primăria comunei Chișcăreni a inițiat și ținut, timp de câțiva ani, o competiție internațională de judo coordonată de antrenorul Piatcovschi.
În localitate funcționează un bancomat și se află filiala unei bănci, unde se efectuează și schimb valutar.
Repere turistice miniatura|Biserica Sf. Nicolae Biserica Sf. Nicolae din Chișcăreni a fost construită timp de 14 ani și sfințită la 22 mai 1909. Cu prilejul centenarului, edificiul a trecut prin renovare amplă. Construcția este impunătoare, de tip catedrală. Are icoane interioare pe lemn foarte prețioase, provenite din biserica veche, de lemn (din 1782), care a existat înainte de construirea acestei biserici. Are iconostas aurit foarte frumos. Parohul bisericii, Gheorghe Lungu, se bucură de stima și încrederea enoriașilor și participă la soluționarea oricăror probleme de interes comunitar. A fost inițiatorul instalării pe locul bisericii de lemn a unei răstigniri, construcție din piatră de Cosăuți.