Cucuieții Vechi este un sat din cadrul comunei Alexăndrești din raionul Rîșcani, Republica Moldova.
Populația După o hartă din anul 1907 ce este păstrată în Arhiva Sankt-Petersburgului vedem că satul Cucuieți este populat de maloruși (ucraineni) și moldoveni (români). Conform datelor recensământului din anul 1897 92% din populație din cifra de 1.935.412 erau băștinași din Basarabia (locali -87,3 %, din alte județe-5,5%) 5,8%-originari din alte gubernii și 1,4% originari din alte state. Din populația venită o bună parte o constituiau originarii din guberniile vecine: Podolia, Herson, Kiev și Volânia. Din cetățenii străini predominau cei din Austro-Ungaria 69,1%, România 10,8%, Grecia 7%, Turcia 5,5%, Germania 3,4%, Bolgaria 1,7%, Franța 0,5%. Din punct de vedere etnografic componența populației din Basarabia în anul 1897 era foarte diferită : moldoveni (români) -47,6% maloruși (ucraineni)- 19,8% evrei- 11,8% mnogoruși (ruși)- 8,1% bulgari – 5,3% germani – 3,1% găgăuzi – 2,9% țigani – 0,45% polonezi – 0,4% armeni – 0,1% greci – 0,1% albanezi – 0,04% francezi – 0,02% cehi – 0,02% caraimi- 0,005%
Popularea Basarabiei de către ucraineni venea din părțile Galiției. În număr mare se aflau în două localități- la nord- județul Hotin, la sud- județul Ackerman, parțial și în județele Ismail și Bender.
Ucrainenii de la nord erau probabil populație băștinașă din Basarabia de pe timpul triburilor de ulici. Până atunci ei erau numiți raici sau raileni datorită faptului că populau raia Hotinului în timpul dominației turcilor. Ucrainenii Basarabiei de sud erau coloniști din partea de nord a Basarabiei iar o parte din guberniile vecine. În centrul județului Ackerman locuiau ucraineni –urmași ai zaporojenilor; o parte de zaporojeni au trecut pe Nistru în Turcia și Dunai.
În anul 1930 în Regatul României a avut loc recensământul. În cadrul acestui recensământ satele descrise făceau parte din plasa Râșcani jud. Bălți. Mai jos redăm tabloul recensământului pe naționalități și limbile vorbite:
Denumirea satuluiTotalRomâniRușiEvreiȚiganiLimba românăLimba rusăIdișLimba romaniAlexăndrești39054336 — —1389 — —Cucueții-Vechi580544921654013216Cucueții-Noi39138164 —38164—Ionești1106545 — —3278 — —
După religie:
Denumirea satuluiTotalOrtodocșiBaptiștiMozaiciAdventiștiAlexăndrești390386 — —4Cucueții-Vechi580559—21—Cucueții-Noi391387—4—Ionești1109020 — —
Conform recensământului populației din 2004Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md, satul Cucuieții Vechi avea 457 de locuitori: 450 moldoveni/români, 6 ruși și 1 ucrainean.
Atestare Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1624:Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul XVIII (1623-1625). București: Editura Academiei Române, 2006, p. 247.
Istoria Date despre satele contemporane pot fi întâlnite din legendele referitoare la sate, însă multe din ele se află în arhive, sub formă de dosare ce conțin documente aș spune foarte vechi și interesante, care cer a fi asimilate pentru a pune în cunoașterea lor fiecare sătean care la fel este o parte din istoria satului pentru viitor.
În lucrarea editată în anul 1861 la Sankt Petersburg “Список населённых мест 1859 года” satul Cucuieți este arătat că se află pe partea dreaptă a căii poștale Hotin-Bălți, are 27 gospodării, parte bărbătească-68, femeiască-60. Este descris ca fiind la distanță de 28 verste de la orașul Bălți. În sat există o biserică creștină.
În anul 1903 s. Cucuieți are deja 84 case, o biserică cu Hramul Sf. Troiță, o populație 810 locuitori o parte răzeși care au 330 deseatine pământ o parte români împroprietăriți pe pământul Mănăstirii Sf. Mormânt posedă 228 deseatine. Mănăstirea are 1171 deseatine, iar proprietarii 1790 ha. Sunt vii și livezi.
Date despre sat sunt evocate în Anuarul Statistic al Basarabiei pentru anul 1923 care în majoritatea parte se bazează pe datele primului deceniu al secolului XX: Cucuieții -Noi anul înființării neprecizat, dar este atestat la 4 februarie 1878, regiune de colină , Dealul Cucuieții Noi, Camencuța, Pârâul Camencuța. Clădiri locuite – 166, nelocuite-3, menage 166, 457 bărbați și 943 femei, o moară cu aburi, scoală primară mixtă (1b), poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni, distanța până la Bălți 45 km, Drochia 37 km
Cucuieții - Vechi - anul înființării 1592, atestat la 25 martie 1624. Satul este menționat la 1840 când s-a ridicat biserica „Sf. Treime” din cheltuiala proprietarului Gheorghe Ghijdeev. Clădiri locuite – 70, nelocuite-1, menage 115, 431 bărbați și 458 total 889; biserică ortodoxă, poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni,
Alexandrești - anul înființării 1898 înființat de către proprietarul Teodor Folișneac și Andrei Bordei, regiune de colină Dealul Holm, Nisipăria. Clădiri locute – 77, nelocuite-0, menage 77, 179 bărbați și 212 femei, poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni, o cîrciumăd, distanța pînă la Bălți 45 km, Drochia 37 km
În anuarul “Socec” al României Mari pentru anii 1923-1924 sunt redate date referitoare la satele Cucuieții-Vechi și Cucuieții-Noi. Cucuieții-Vechi – Plasa Glodeni, locuitori 225. Amplasat la 30 km de la gara Drochia. Primar-Stoian Chirică. Notar-Cotârșov Nicolae. Preot-paroh Raețchii Vladimir. Comercianți (diverși) – Ciubotaru Gh, Golper Victor, Sherman Moșcu. Cucuieții-Noi – Plasa Glodeni. Două cătune Alexăndreni și Ivanovca. Locuitori 280. 30 km de la gara Drochia. Primar - Mîrza Ioan. Notar – Cotârșev Nicolae. Învățîtori – Mârza Dumitru. Comercianți diverși: Schachter Iancu, Schachter Șrul. În anuarul orașului Chișinău și județelor din Basarabia, publicat în 1924 sub editura lui Ș. Șapocinic județul Bălți are următoarea împărțire administrativă: Volostea Bolotino cu 27 sate Volostea Cornești – 37 sate Volostea Glodeni – 24 sate și anume: 1. Alexăndreni 2. Bălani 3. Camencuța 4. Cucueții-Noui 5. Chirpița 6. Cuhăneștii-Vechi 7. Danul Vechi 8. Danul Nou 9. Elizavetovka 10. Glodenii Noui 11. Glodenii Vechi 12. Guzumunești 13. Golășeni 14. Hiliuți 15. Iabloana Veche 16. Ivanovka 17. Lupăria 18. Măiești 19. Nicolaevca 20. Părjota 21. Stîncăuți 22. Soroca 23. Sturzeni 24. Zagaicani Volostea Copăceni – 20 sate Volostea Fălești – 29 sate Volostea Chișcăreni – 27 sate Volostea Slobozia-Bălți –27 sate Volostea Sculeni – 34 sate Volostea Ungheni – 24 sate Volostea Zăbriceni – 28 sate
Urmărim dezvoltarea satelor de raport în perioada pînă la anul 1929 conform informației prezentate în Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agriculturi editat în an. 1929: Cucuieții-Vechi- 572 de locuitori. Tribunal în or. Bălți. Judecătoria de ocol Copăceni. Există școală primară. Băcănii: Șerman Moșcu. Cucuieții-Noi- 583 de locuitori. Tribunal în or. Bălți. Judecătoria de ocol Copăceni. Există școală primară. Cîrciumari: Daciman B; Fierari: Petuhov profir; Agricultori: Coțefi A Constantin-41 ha; Coțefi A Dumitru-41 ha; Coțefi A Nicolae-41 ha. Ivănești (Ionești) a intrat pînă în anii 1930 în s. Sturzeni ca cătun- 126 de locuitori. Tribunal în or. Bălți. Judecătoria de ocol Copăceni. Mori: Cheptănaru Alexandru; Treerătoare Ciornîi Nichifor; Dulbenco Luchian, Harabara Timofte. Alexandreni- 470 de locuitori. Tribunal în or. Bălți. Judecătoria de ocol Copăceni. Fierari-Șemenschi Alexe.
Pentru a scrie istoria provenienței unui sat este un lucru foarte anevoios, însă totul e necesar a fi bazat pe documente, probe care să confirme cele descrise ulterior, pentru a fi continuat de urmași pentru urmași. Cu toate că satele care sunt prezente astăzi în comuna Alexandrești par a fi vechi, totuși pe aceste locuri au mai existat sate încă mai vechi despre care s-a aflat în urma săpăturilor arheologice. În satul Alexăndrești au fost găsite 4 movile funerare din diferite perioade istorice. Cu circa 3000 ani pînă la Hristos a existat o așezare umană pe vatra căreia au fost identificate obiecte de uz casnic din epoca neolitică (ml. IV-III î Hr) și în epoca bronzului mai tîrziu, exista un sat în anii 1300-1100 îHr. În satul Cucuieții Vechi au fost găsite 4 movile funerare, ceia ce denotă că aici au staționat cete de nomazi. Primul sat a apărut în anii 4000-3500 î Hr. Pe vatra satului au fost identificate fragmente de lut ars, obiecte din cremene, oase de animale, vase de culoare roșie pictate datînd din eneolitic. Un sat de agricultori a existat aici în perioada romană care a fost incendiat în anul 376 de huni. În Cucuieții Noi au fost găsite 6 movile funerare Primul sat a existat cu 3500-4000 î Hr.Satul a fost ars, aici fiind găsite locuri de case arse și diferite obiecte din eneolitic. În satul Ivănești au fost găsite 6 movile funerare a cetelor de nomazi veniți din stepele asiatice. Epoca de formare a satelor actuale a început în epoca feudalismului începînd cu secolul 14. Fiecare sat a apărut fondat de cineva, avînd istoria sa la fel ca și a satelor descrise în continuare. Satul Cucuieții-Vechi este atestat într-un document din anul 1624 (7132) 25 martie (documentul original se păstraeză în Arhiva Centrală a României din or. București) cînd domnitorul Moldovii Radu voevod (Radu Mihnea (n. 1586 — d. 1626), a fost domnitor al Munteniei: septembrie 1601 - martie 1602, martie 1611 - mai 1611, 12 septembrie 1611 - august 1616, august 1620 - august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 - 9 februarie 1619 și 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626. ) dă carte pentru stăpînirea a mai multor sate postelnicului Ianache. “Din mila lui Dumnezeu, noi Io Radul voevod, dom al țării Moldovii facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi, citindu-se că domnia mea am dat și am întărit credinciosului și cinstitului nostru boier, jupan Ianachie postelnic, dreptile lui ocine și cumpărături, din dreptele lui direse: satul Stolniceni pe gîrlă și satul Scumpia care este în ținutul Iași, care acest sat i-a fost cumpărătura de la Păscălina cheaghina lui Lupul Stoici logofăt și de la fiul lui Ionașcu Stoici, pentru opt sute și cincizeci de ughi de galbeni… Și de asemenea satul Cucueații în ținutul Iași pe care la cumpărat de la Coste și de la sora lui Ticea, copiii Agafiei și a lui Nasture, nepoții lui Cirțiu și Necoriță, fiul Magdalenii, nepotul lui Ivan și Isac și sora lui Coschița, copiii Stancăi, nepoții lui Stan cel bătrîn și Marica, fiica Erinei nepoata lui Văsiu din dresele lor pe care le-au avut de la Petru voevod, pentru nouăzeci și cinci de ughi buni… De aceea să-i fie lui de la domnia mea danie și întărire aceste mai sus scrise sate și jumătăți de sate cu locuri de iazuri și și de mori din uric și ocină și cumpărătură cu tot venitul lui și a copiilor lui și nepoților și strănepoților și răstrănepoților și întregului neam al său, care î-și va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată în veci. Iar hotarul acestor mai sus scrise sate și părți de ocine să le fie lor dispre toate părțile după vechile lor hotare, pe unde din veac au fost folosite. Iar la aceasta este credința domniei noastre, a mai sus scrisului noi Io Radu Mihnea voievod și credința boierilor noștri: Dumitrașco Ștefan logofăt, Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condică pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Roman, Miron Barnovsche hatma, Trefan postelnic, Simion gheuca spătar, Curt Celebi paharnic, Neculai stolnic, Hrize vestier, Mihailă Furtună comis ”.