Salcia este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Șoldănești, Republica Moldova.

Date generale

Data oficială, conform ediției „Localitățile Moldovei”, a întemeierii satului Salcia este 23 februarie 1448. În perioada modernă localitatea s-a aflat la periferia unităților administrative : Soroca, Florești, Cotiujeni, Rezina, Camenca. În componența raionului Șoldănești a întrat în anul 1980 și se află la distanță de 22 km de centrul raional. În anul 1999 satul Salcia și cătunul Lelina au făcut parte din primăria Cușnirca. Din 2003 în sat din nou a fost constituită primăria locală. Populația este 1036 locuitori cu un număr de 392 gospodării. Suprafață teritoriului satului Salcia este de 186, 7 ha, a cătunului Lelina de 1,2 ha.

Pe teritoriul satului funcționează biserica construită în anul 1861 cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, care se sărbătorește pe data de 21 septembrie. Biserica este construită de Protosigherelul Mănăstirii Vatoped din muntele Atos din Grecia pe timpul domniei țarului Alexandru II. Biserica dispune de altar, iconostas, cafastru, strană, policandru, icoane ale sfinților, cărți bisericești. Clopotnița are 5 clopote de diferite mărimi. De la data construcției, activitatea bisericii nu a fost întreruptă.

Pe teritoriul satului sunt amplasate două monumente în cinstea eroilor primului și al doilea război mondial. Monumentul eroilor 1914-1918 este executat în formă de cruce și a fost ridicat în anul 1930 și reconstruit în anii 1986-1987. Placa comemorativă include numele a 4 săteni căzuți în al primul război mondial. Monumentul ridicat în cinstea eroilor căzuți în al doilea război mondial a fost ridicat în anul 1970 și reprezintă o sculptură a doi ostași, un bărbat și o femeie, ce țin în mână o coroană din frunze. Pe placa comemorativă sunt încrustate numele a 16 săteni căzuți în lupte.

Resurse Umane La 01.01.2008 populația stabila a satului Salcia constituia 1036 locuitori dintre care 501 bărbați sau 48,4% și 535 femei sau 51,6% de locuitori. Densitatea populației este de 139 locuitori/km2 , sau 13.9 persoane/1 ha, ceea ce este mai mare decât media pe țară (118,9 locuitori/km2). Populația din localitate este în continuă descreștere cu aproximativ 1% pe an și la începutul anului 2008 era cu 5% mai puțin decât în anul 2003. Populația din localitate este în continuă descreștere cu aproximativ 1% pe an și la începutul anului 2008 era cu 5% mai puțin decât în anul 2003. Din punct de vedere al structurii populației pe grupe mari de vârstă, ponderea cea mai mare este deținută de către populația cu vârstă cuprinsă între 16-61 ani (55,8 %). Populația cu vârstă cuprinsă între 0-15 ani are o pondere de numai 25,0% și este mai mare decât a persoanelor în vârstă mai mare de 62 de ani, care constituie 19,0%din numărul total al populației.

În structura populației se evidențiază o permanentă creștere a numărului femeilor în vârstă aptă de muncă, în acelaș timp scade numărul bărbaților în vârstă aptă de muncă, ce constituie un semnal îngrijorător pentru dezvoltarea sferei productive.

Dinamica numărului populației este caracterizată prin sporul natural și soldul mișcării mecanice. În perioada 2003-2008, sporul natural a avut o tendință de micșorare, fapt datorat numărului în creștere a deceselor cu toate că numărul de nașteri a fost de asemenea în creștere. Numărul căsătoriilor a fost în creștere în anul 2007, după care a revenit la nivelul anilor precedenți de 3 căsătorii pe an.

La începutul anului 2008, numărul populației ocupate în economie constituia 320 persoane sau circa 55% din numărul total al populației în vârstă aptă de muncă. Totodată numărul șomerilor înregistrați este de 19 persoane ce constituie 3,2% numărul total al populației în vârstă aptă de muncă. De aici rezultă că aproximativ 40% din populația în vârstă aptă de muncă nu sunt implicate în activități economice stabile, prestând servicii ocazionale, sezoniere. Aceste persoane sunt potențiali migrați cu scop de angajare pe termen scurt. Cea mai mare parte a persoanelor ocupate în economie activează în domeniul agriculturii - 227 persoane, în învățământ și educație preșcolară sunt angajate 59 persoane, sănătate – 4 persoane, administrație publică și asigurarea ordinii publice – 5 persoane, în sectorul nonguvernamental – 1 persoană.

Numărul șomerilor înregistrați constituie 19 persoane. Cea mai mare parte a persoanelor neangajate pleacă la muncă peste hotare. Datorită scăderii activității economice din sat în ultimii ani a crescut numărul persoanelor, care se află la lucru în alte localități. Este de asemenea în creștere numărul persoanelor aflate la munci peste hotarele țării.

Din populația activă din punct de vedere economic 15 persoane își au locul de muncă în alte localități ale țării, având un regim de deplasare tur retur zilnic, de asemenea peste hotare sunt plecate 23 de persoane, inclusiv neoficial, dar aceste date nu reflectă situația reală deoarece nu există instrumente statistice de verificare a migrației. Numărul șomerilor în comună, la sfârșitul anului 2008 era de 19 persoane dintre care 11 bărbați și 8 femei. Datele cu redau pe deplin situația în domeniul ocupării forței de muncă deoarece nu este posibil de fixat de statisticile oficiale deplasările persoanelor apte de muncă.

Securitatea umană Conform Declarației Universale a Drepturilor Omului (1948) art.3 „Orice om are dreptul la viață, la libertate, și la securitate personală”, art. 22 „Orice persoană, în calitatea sa de membru al societății, are dreptul la securitatea socială; ea este îndreptată ca prin efortul național și colaborare internațională, ținându-se seama de organizarea și resursele fiecărei țări, să obțină realizarea drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a personalității sale”.

Problema securității umane are două aspecte: în primul rând ea implică lipsa unor pericole precum foametea, îmbolnăvirile, represaliile; în al doilea rând, implică protejarea individului contra unor evenimente nedorite ale vieții cotidiene ( îmbolnăvirile, accidente la locul de muncă, în societate).

Prin securitatea umană se subînțelege un fenomen cu multe componente: securitatea economică, securitatea alimentară, securitatea ocrotirii sănătății, securitatea ecologică, securitatea personală, securitatea publică, securitatea politică.

Securitatea este abordată ca un concept multidimensional, legat nu doar de arme și de utilizarea lor, ci și de tot ceea ce privește siguranța ființei umane: societate, economie, mediu, alimentație ș. a. Foametea, epidemiile, poluarea, traficul de droguri, terorismul, tensiunile etnice, dezintegrarea socială nu mai sunt evenimente izolate, limitate în cadrul frontierelor naționale. Consecințele lor se pot extinde în plan regional și chiar global. Securitatea umană se asigură mai ușor prin măsuri de prevenire decât prin intervenții ulterioare.

Traficul de ființe umane este recunoscut ca o componentă a crimei organizate transfrontaliere și se manifestă cu precădere în zonele în care lipsește o legislație corespunzătoare, dar și un sistem de cooperare între diferite organisme guvernamentale și ONG-uri, a căror activitate comună își propune ca obiect prevenirea traficului de ființe umane.

Traficul de ființe umane este o formă modernă de sclavie și reprezintă o amenințare pentru libertatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea și uneori chiar pentru viața celor care îi cad victime.

Majoritatea victimelor traficului de ființe umane aparțin unor familii în care sunt prezente următoarele manifestări: unul dintre părinți, sau chiar ambii, sunt șomeri, se confruntă cu dificultăți materiale, sau persoanele traficate au o situație familială grea, fiind abandonate de soți și având copii în întreținere. O mare parte a victimelor traficului de ființe umane provin din mediul rural, unde posibilitățile de obținere a veniturilor sunt limitate. Iar din moment ce comunitatea nu oferă prea multe perspective (locuri de muncă, locuințe), oamenii merg să câștige bani pentru a-și putea asigura un trai decent. Variația ratei sărăciei determină, într-o oarecare măsură, migrația ilegală și traficul de persoane. Persoanele sărace sunt cele mai vulnerabile pentru trafic de ființe umane.

Persoanele din medii sărace care speră la o viață mai bună, adeseori, reprezintă grupul cel mai vulnerabil și sunt cei mai expuși riscului traficului. Acestora li se promit oportunități de lucru, studii și căsătorie peste hotare și mulți acceptă aceste oferte fără a le verifica autenticitatea.

Din cauza legilor restrictive de imigrare, doritorii de a pleca apelează la terțe persoane care promit ajutor în obținerea vizelor și a locurilor de muncă peste hotare. Adeseori se întâmplă ca persoanele să fie înșelate de traficanți care le transportă în locuri necunoscute, unde sunt deposedate de actele de identitate și impuse apoi la munci fizice sau să se prostitueze ori sunt exploatate sexual.

Primăria Salcia nu dispune de date ce ar confirma prezența cazurilor de trafic de ființe umane, stabilite ca atare. Totodată unii localnicii au suferit de pe urma cazurilor de înșelăciune în timpul angajării la muncă peste hotare (Rusia).

Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea violenței în familie, nr.45 din 01.03.2007, oferă următoarea definiție a violenței în familie: orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale.

Conform statisticilor postului de poliție în localitate în anul 2008 au fost stabilite 3 persoane scandalagii familiali, care a necesitat intervenția polițistului de sector. De asemenea în anul 2008 a avut loc un abuz, documentat, față de femei.

Având în vedere deficiențele în identificarea cazurilor de violență în familie, ce țin de lipsă de experiență a asistentului social, multe cazuri rămân în afara statisticilor oficiale.

Categorii sociale Serviciile sociale prezente în teritoriu au drept scop promovarea politicii de stat în domeniul asistenței sociale a persoanelor, în special al familiilor social-vulnerabile, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, etc. activitatea prioritară este ameliorarea gradului de sărăcie, ocrotirea, îngrijirea, recuperarea și integrarea socială a persoanelor în situații de risc. Rolul administrației locale este de a asigura acordarea asistenței sociale prin dezvoltarea sau înființarea de servicii proprii, instituții de asistență socială, servicii pilot sau prin concesionarea de servicii sociale unor furnizori de servicii sociale specializați, acreditați în condițiile legii (unități de asistență medico-socială, asociații sau fundații, culte religioase, persoane fizice) în baza standardelor obligatorii de calitate, cu proceduri și planuri intervenție și asistență, cu monitorizarea, evaluarea costurilor și eficienței serviciilor sociale acordate, în conformitate cu actele normative în vigoare. În localitate activează un asistent social care prestează următoarele servicii: • Consultații cu referință la prestarea serviciilor de asistență socială ; • Distribuirea ajutoarelor materiale și umanitare ; • Consultații la perfectarea documentelor pentru compensații anuale pentru transport, • Perfectarea documentelor pentru cazare la azil ; • Eliberarea biletelor de reabilitare medicală ; • Acordarea asistenței sociale familiilor cu copii în situații de risc.