Ilija Garašanin (în ; ) a fost un om de stat sârb care a ocupat funcția de prim-ministru al Serbiei între 1852 și 1853 și din nou între 1861 și 1867.
Ilija Garašanin a fost conservator în politica internă. El credea că birocrația era singura modalitate eficientă de administrare. În politica externă, a fost primul om de stat pro-Iugoslavia printre sârbi. Garašanin considera că un mare stat iugoslav trebuia să își mențină independența atât față de Rusia, cât și față de Austria. A fost unul dintre cei mai influenți politicieni sârbi din secolul al XIX-lea.
Biografie S-a născut într-o familie de comercianți înstăriți, provenind dintr-un vechi neam negustoresc. Între anii 1834-1837 a lucrat la vamă. În 1837 i s-a acordat gradul de colonel și a devenit comandantul trupelor sub domnia prințului Miloš Obrenović. Intrând în conflict cu familia Obrenović, a susținut activ lupta mișcării „ustavobranitelor” împotriva dinastiei conducătoare. Până în 1842, a fost nevoit să trăiască în afara Serbiei. După ce „ustavobraniteljii” au preluat puterea, a ocupat funcții în noul guvern: ministru de externe (în anii 1843-1852 și 1858-1859) și prim-ministru, păstrând și funcția de ministru de externe (1852-1853). A rămas prim-ministru și ministru de externe și după căderea regimului „ustavobraniteljilor” în perioada 1861-1867.
Ilija Garašanin a elaborat, la mijlocul secolului al XIX-lea, o nouă concepție a politicii externe sârbe, expusă în programul „Načertanije” (1844), conform căruia el pleda pentru răsturnarea dominației Turciei pe teritoriile slavilor sudici și unificarea acestora sub conducerea Serbiei monarhice. O Serbie puternică și independentă trebuia, conform planului lui Garašanin, să împiedice marile puteri — Anglia, Rusia, Austro-Ungaria și altele — să ocupe pozițiile Turciei în Balcani. Implementând ideile politice enunțate în „Načertanije”, Garašanin a încheiat în anii 1866-1867 mai multe tratate și acorduri cu România, Muntenegru și Grecia, creând astfel Liga Balcanică din perioada 1866-1868.
Fiul său, Milutin, a devenit și el politician.
Lucrări Pisma Ilije Garašanina Jovanu Marinoviću, editat de St. Lovčević, Belgrad, 1931. Prepiska Ilije Garašanina, editat și publicat de G. Jakšić, Belgrad, 1950. Nikiforov K. V. „Načertanije” lui Ilija Garašanin și politica externă a Serbiei în anii 1842-1853 - Moscova: „Indrik”, 2015. - 256 p.
Note
Categorie:Nașteri în 1812 Categorie:Nașteri pe 28 ianuarie Categorie:Decese în 1874 Categorie:Decese pe 22 iunie Categorie:Prim-miniștri ai Serbiei Categorie:Naționaliști Categorie:Sârbi din secolul al XIX-lea