Dezső-Kálmán Becsek-Garda este un fost deputat român de etnie maghiară în Parlamentul României. Dezső-Kálmán Becsek-Garda a fost ales ca deputat pe listele UDMR.
Locul și data nașterii:
Becsek-Garda Dezső-Kálmán s-a născut în municipiul Cluj la data de 26 august 1948. Studiile școlare le-a efectuat în orașul său natal. Între anii 1969-1973 era student la Facultatea de istorie și filozofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Doctoratul a susținut la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București între anii 1991-1995.
După terminarea facultății din Cluj a fost repartizat în anul 1973 la Școala generală din Remetea (județul Harghita). Între anii 1978-1996 a fost profesor la Liceul „Salamon Ernő” și Școala generală nr. 6 din Gheorgheni. Din anul 1997 și-a desfășurat activitatea didactică în Extensia din Gheorgheni din cadrul Facultății de Geografie și al Universității Babeș-Bolyai din Cluj. În anul 1998 a devenit conferențiar universitar.
Activitatea științifică:
Autor a 29 cărți, a redactat 6 cărți, este autorul a 140 de studii în cărți și reviste de specialitate și a peste 500 de articole
Cărți publicate:
1) Gyergyó a történelmi idő vonzásában (Istoria Giurgeului) Székelyudvarhely, Infopress 1992.
2) Székely hadszervezet és faluközösség (Organizare militară și comunitatea sătească la secui) Gyergyószentmiklós, Mark House 1994.
3) Mediu geografic și evoluția socio-demografică în bazinul Giurgeului si Ciucului în secolele XVI-XVII. Miercurea-Ciuc. Alutus 1997.
4) A forradalom katonái Csíkban és Gyergyóban. (Ostașii revoluției din Ciuc si Giurgeu) Csíkszereda, Alutus 1998.
5) A falutörvénytől a közbirtokosságig (De la Statutul obștii până la composesorat) Csíkszereda, Status 1998.
6) Főnépek, lófők, gyalogkatonák Csíkban és Gyergyóban (Armaliști, călăreți, pedestrași în zona Ciucului și Giurgeului) Csíkszereda, Status 1999.
7) Gyergyószentmiklós monográfiája.(Monografia orașului Gheorgheni) Csíkszereda, Státus kiadó, 2001.
8) A székely közbirtokosság I-II. k. (Composesoratele secuiești vol. I-II.) Csíkszereda, Status 2002.
9) Ditró a históriában (Istoria comunei Ditrău) Gyergyószentmiklós, Mark House. 2002.
10) Curs Universitar: Kultúra és civilizáció I-II. k. (Cultură și civilizație vol. I-II.) csikszereda, ed. Alutus 2003.Cursul a fost reeditat în anul 2005 la editura Status.
11) Munkarend és hagyományőrzés a székely faluközösségben, I-II. k. (Organizarea muncii și tradiție în comunitatea Secuiască) vol. I-II. Csikszereda, Státus 2004.
12) Az erdővisszaadás kálváriája Székelyföldön Nagyvárad-Székelyudvarhely, Scripta Kiadó, 2004 (Calvarul retrocedării pădurilor în Secuime). Editura Scripta, Oradea-Odorheiu Secuiesc 2004.
13) Gyergyói örmények könyve I-II. k. Hadimúzeum alapítvány kiadó. Budapest. 2007 (Istoria armenilor din Gheorgheni) Editura Hadimúzeum alapítvány. Budapesta. 2007. vol. I, II.
14) Gyergyószentmiklós története I-II. k. Status kiadó. Csíkszereda. 2007 (Istoria orașului Gheorgheni) Editura Status. Miercurea Ciuc. 2007. vol. I-II
15) A polgári fiúiskolától a Vaskertes iskoláig. Státus kiadó, 2008.(Istoria școlii generale din centrul orașului Gheorgheni.) Status kiadó. Csíkszereda, 2008.
16) A megfigyelt történelemkör. Csíkszereda. Státus kiadó, 2009. ( Activitatea cercului de istorie al Liceului Salamon Ernő). Miercurea-Ciuc, 2009.
17) Curs Universitar: Néprajz és toponímia. Státus kiadó, Csíkszereda, 2009. (Etnografia și toponimia). Miercurea-Ciuc, 2009
18) A törvénykező örmény közösség (Hotărârile Scaunului Comercial al armenilor vol. I-II-III). Csíkszereda. Státus kiadó, 2010. I-II-III.k.
19) Cultură și civilizație antică. Curs universitar. Editura Status. Miercurea-Ciuc 2011.
20) A kastély árnyékában. I-II. k. (Istoria comunei Lăzarea, vol. I-II.) Csíkszereda, Státus kiadó, 2012.
21) A Magyar Párt és Gyergyószentmiklós közélete az 1919-1933 közötti időszakban. I-II. k. (Partidul Maghiar și viata cotidiană în orașul Gheorgheni între anii 1919-1933, vol. I-II.). Csíkszereda, Status kiadó, 2013.
22.) Gyergyószentmiklós gazdasági- társadalmi élete az 1919-1933 közötti időszakban I-II. (Viața social-economică a orașului Gheorgheni între anii 1919-1933, vol. I-II.)– Csíkszereda, Státus Kiadó, 2015.
23.) Gyergyó az 1916-os évi román katonai támadás viharában Scaunul Giurgeului în timpul ocupației militare românești din 1916) – Gyergyószentmiklós, f&f Internácionál kiadó, 2016.
24.) A gyergyószentmiklósi közbirtokosság története (Istoria composesoratului Gheorgheni) - Gyergyószentmiklós, f&f Internácionál kiadó, 2017.
25.) Gyergyó kulturális értékei )Valorile culturale în Bazinul Giurgeului) – Gyergyószentmiklós, f&f Internácionál kiadó, 2018.
26.) Az erdélyi fejedelemség és Gyergyó. I-II. k. (Principatul Transilvaniei și Istoria Bazinului Giurgeului.) Budapest, Hadimúzeum kiadó, 2018, 2019.
27.) A magyar történelem gyergyói otthona (Istoria conferințelor de istorie organizate la Gheorgheni). – Gyergyószentmiklós, f&f Internácionál kiadó, 2020.
28.) Székelyföld az 1918. év végi román hódítástól az Országos Magyar Párt megalakulásának időszakáig. Impériumváltás Gyergyóban. Gyergyószentmiklós (Ocuparea Transilvaniei de armata română. Schimbarea regimului politic în Bazinul Giurgeului). – f&f Internácionál kiadó, 2021.
29.) A nagyenyedi Bethlen Kollégium története a 19. század végéig. Gyergyószentmiklós ( Istoria Colegiului din Aiud până la sfârșitul secolului al 19-lea) – f&f Internácionál kiadó, 2022.
Lupta lui Becsek-Garda Dezső-Kálmán împotriva mafiei pădurilor și a retrocedărilor ilegale:
În timpul celor trei mandate -timp de 12 ani - a luptat ca parlamentar împotriva mafiei pădurilor și a retrocedărilor ilegale. Între anii 1998-2000 a fost membru în comisia specială parlamentară care s-a ocupat cu situația economiei forestiere din România. Aici, datorită activității sale, s-au descoperit exploatările ilegale și nedeclararea a 4 milioane de metri cub doborâtură de vânt din anul 1995. Hotărârea din anul 2000 a Camerei Deputaților însă n-a fost respectată de organele abilitate ale statului și de instanțele judecătorești. Cei vinovați pentru păgubirea cu sute de miliarde de lei a fondului forestier național erau susținuți de către unele grupuri de interese, astfel s-a ajuns la mușamalizarea infracțiunilor, dând pentru infracțiuni deosebit de grave soluția de neînceperea urmăririi penale.
În anii 2001 și 2003 Becsek-Garda Dezso a organizat mai multe controale ca membru al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților împreună cu corpul de control al Ministerului Agriculturii Pădurilor și a dezvoltării Rurale, al Gărzii Naționale de Mediu și al Gărzii Financiare pentru stoparea defrișărilor ilegale. Deși organele de control ale statului au constatat infracțiuni deosebit de grave ajungându-se la peste zece dosare penale, toate cazurile erau mușamalizate de procurori și judecători.
Între anii 2006-2007 ca membru al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților, după ce a descoperit grave ilegalități privind nerespectarea prevederilor legale privind reconstituirea terenurilor agricole și cu vegetație forestieră a solicitat verificări comune din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu echipa de control al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților și al Inspectoratului General al Poliției. După efectuarea acestor controale BECSEK-Garda Dezso avea numeroase conflicte cu notabilitățile locale implicate în retrocedări frauduloase.
În luna ianuarie 2008 un colectiv de lucru din partea Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților s-a deplasat la Gheorgheni pentru a cerceta la fața locului ilegalitățile în domeniul retrocedărilor, fapte consemnate într-un referat al comisiei. Persoanele implicate în aceste retrocedări ilegale au intervenit prin toate căile pentru blocarea cercetărilor de către organele abilitate ale statului. Presiunea politică din partea grupului de interese legat de mafia lemnului și a retrocedărilor ilegale, a condus la eliminarea lui din viața politică în toamna anului 2008.
Activitatea legislativă legată de protejarea pădurilor
Una dintre cele mai importante inițiative legislative a lui Becsek-Garda Dezső era legată de reînființarea composesoratelor, a obștilor de moșneni și răzeși sub denumirea „Propunere legislativă privind administrarea, organizarea și funcționarea devălmășiilor” (1998), inițiativă care la solicitarea D-lui Vasile Lupu a fost înglobat în Legea nr. 18 modificată, cunoscută sub denumirea „Legea Lupu” votată în Parlament în anul 1999, semnat de președintele Constantinescu la data de 12 ianuarie 2000.
Prin numeroase inițiative legislative a încercat să stopeze furturile ilegale din păduri. Dintre acestea aș enumera următoarele:
Propunere legislativă privind prevenirea și completarea unor abuzuri în domeniul exploatării, prelucrării și comercializării materialului lemnos.(anul 2000)
Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.26 din 1996 privind Codul Silvic.(anul 2001)
Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.31 din 2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.(anul 2001)
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998, republicată în temeiul art. IV din Legea nr.141/1999, privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național.(anul 2001)
Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1996-Codul silvic și a Legii nr.31/2000 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.(anul 2002).
Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată (anul 2003) – votul definitiv al legii 120/2004 în cele două camere ale Parlamentului a avut loc în anul 2004.
Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2003 (anul 2005)
Propunere legislativă pentru modificarea art.40 din Legea nr.26/1996 - Codul Silvic (anul 2005)
Inițiativele legislative ale lui Becsek-Garda Dezso împotriva mafiei lemnului și ale infracționalității din domeniul silvic era în legătură cu protejarea mediului înconjurător. Pentru protejarea fondului forestier a depus următoarele inițiative legislative:
Propunere legislativă pentru protecția zonelor calamitate (2005)
Propunere legislativă pentru protejarea zonelor forestiere afectate de doborâturi de vânt și alte calamități naturale (2006-2007) – Deși Legea a fost votată atât în Senat cât și în Camera Deputaților, după votul final a fost atacată la Curtea Constituțională de 50 de deputați. Neavând susținerea politică a UDMR-ului, Curtea Constituțională a adoptat o decizie neconstituțională prin următoarea formulare: Decizia nr. 230 din 14 martie 2007 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Legii pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt și de alte calamități naturale. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 236/5 aprilie 2007.
Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr.103/1996 (2005-2006)
Proiect de Lege privind regulile de sănătate publică la folosirea ciupercilor comestibile din flora spontană (2005-2006) - a devenit lege după voturile finale sub nr. 30/2006.
Comasările
În concepția lui Becsek-Garda Dezső pătura de mijloc al societății rurale trebuia protejată, prin rentabilizarea producției agricole. Prin urmare a inițiat de mai multe ori Legea pentru comasarea terenurilor agricole. Proiectele de legi în acest sens erau următoarele: