Varna (în ) este un oraș din nord-estul Bulgariei, situat pe malul Mării Negre și al lacului Varna și este centrul administrativ al comunei și al regiunii omonime. Este cel mai mare oraș din nordul Bulgariei și de pe coasta bulgară a Mării Negre. Populația orașului, conform datelor NSI la , este estimată la persoane, ceea ce plasează Varna pe locul trei în Bulgaria după Sofia și Plovdiv. Население по области общини местоживеене и пол – НСИ, 31.12.2016 г. Pe teritoriul său se află Amiralitatea Armatei Bulgare. Varna este adesea numită „capitala maritimă” Как Варна стана морската столица sau „capitala de vară a Bulgariei” și este un important centru turistic și educațional, un punct de plecare pentru stațiunile din nordul litoralului bulgăresc al Mării Negre.
În oraș s-a găsit un tezaur chalcolitic, considerat a fi cel mai vechi tezaur din lume, descoperire arheologică ce a dat numele său așa-numitei Culturi Varna. O dată la doi ani se organizează Concursul Internațional de Balet Varna, la Teatrul de Vară din Varna în timpul sezonului estival.Varna International Ballet Competition
Varna a candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2017, pe care l-a obținut, și la cel de Capitală Europeană a Culturii când a venit rândul Bulgariei în 2019, competiție pierdută în favoarea Plovdivului. Printre evenimentele culturale internaționale care au avut loc în oraș se numără festivalurile de vară de la Varna, „Dragostea este nebunie”, „Delfinul de Aur”, „August în Arte”, „Videoholica” și multe altele.
Nume În cele mai vechi timpuri orașul a fost numit Odessos. Este numit de Teofan Odesopolis, în timp ce la alți autori apare ca Ulisopolis. După secolul al VI-lea, în documentele istorice numele Odessoss dispare. La vremea împăratului Tiberius (anii 14-27 e.n.) orașului i s-a spus pentru scurt timp Tiberiopolis. În cercetările sale, arheologul Pavel GheorghievПавел Георгиев, археолог от АИМ-БАН – Шумен, специалист по разкопките на Плиска, дългогодишен сътрудник на покойния директор на АИМ проф. Рашо Рашев в Плиска и проф. Казимир Попконстантинов в Равна afirmă că există o inscripție de la 557 prin care, împăratul Iustinian îi dedica orașul soției sale Theodora, după moartea acesteia, denumindu-l Teodoriada, menționându-l ca fiind situat pe coasta de nord a lacului Varna. Sub domnia împărătesei Irina, la sfârșitul secolului al VIII-lea, de asemenea, pentru scurt timp, a luat numele ei Irinopolis.
Se presupune că numele actual provine de la un termen din bulgara veche care înseamnă „ciori“. O altă teorie leagă numele cu cuvântul „var“, ceea ce înseamnă apă și izvor de apă minerală. Географические названия мира: Топонимический словарь Поспелов Е.М. М: АСТ 2001 Prima mențiune a numelui Varna este în izvoarele documentare ce atestă atacul hanului Asparuh și al trupelor sale, unde se scrie că „... a venit la așa-numitul Varna, aproape de Odessos ...” și de reinstalare Bulgarilor în aceste locuri, dar nu nume clar se referă la zona, sat sau râu. Teofan a scris că, în 774 împăratul Constantin al V condus de campanie mare împotriva bulgarilor, dar când a venit la Varna a fost frică și sa întors. K. Irecek consideră că acest nume nu aparține orașul vechi Odessoss și un loc din apropiere pentru a Provadiya râu și Lacul Devnya. Konstantin Porfirogen a scris că Varna este un râu, astfel încât este opinia lui A. Vrettos. Pe de altă parte, cele peste 765 Nikifor a raportat că kavhan Khan, Umar a fost ucis de slujnicele în Varna. Această crimă nu s - ar întâmpla în vechiul Odessoss, așa cum se consideră că este încă posesia bizantină. Poate Varna este un sat despre Devnya Lake. Potrivit frații Shkorpil de decontare trace cu numele Varnas a existat de-a lungul lacului în zona de sub „Dzhanavara“ în cazul în care astăzi se găsesc numeroase materiale arheologice. Dimitar Dimitrov consideră că Varna a fost sat din vestul actualului oraș, în cazul în care există cimitire Din momentul Calcolitic. Brothers Shkorpil cauta tracă numele de rădăcină Varnas. Имената на Варна, varna.info http://varna.info.bg/name_of_varna.htm La începutul secolului al 20 - Arhimandritul Inochentie, în cercetările lor menționează că numele vine de la Varna Hun-avară cuvânt Varos care înseamnă oraș. Krystju Mirsky chiar a sugerat că numele vine de var, calcar, având în vedere că „în Varna și pământ înconjurătoare și pietre sunt calcar ...“
Între 20 decembrie 1949 și 20 octombrie 1956, Varna a purtat numele Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin.
Alte locuri denumite după Varna Peninsula Varna de pe Insula Livingstone din arhipelagul Insulele Shetland de Sud, Antarctica este numită după Varna.
Varna, Illinois, un mic orăsel de 400 de locuitori, a fost numit în onoarea Bătăliei de la Varna.
Așezarea Varna în Regiunea Celeabinsk din Rusia, este numită în comemorarea ocupării orașului Varna de către armata rusă în timpul Războiului Ruso-Turc dintre 1828-1829.
Varna Drive, o șosea în orașul Toronto din Canada, este numită după Varna. Tot în Canada, un cătun din sudul orașului Ontario care se numește Varna.
Istorie
Preistorie Cea mai bine cunoscută așezare preistorică din Varna este necropola căliolitică (datarea de la mijlocul secolului al 5-lea î.Hr.), un sit arheologic cheie pentru preistoria mondială, cultura eponimă din Varna și considerată pe plan internațional descoperirea celor mai vechi artefacte de aur. În zona Lacului Varna, peste 30 de așezări preistorice au fost descoperite cu artefacte ce datează din paleoliticul mijlociu sau în urmă cu 100.000 de ani.
Tracii De la sfârșitul epocii bronzului (sec. XIII-XII î.Hr.) zona din jurul orașului antic Odessos a fost populată cu traci. În secolele VIII-IX î.Hr, tracii locali au avut contacte comerciale și culturale active cu populațiile din Anatolia, Tesalia, Caucaz și Marea Mediterană. Aceste legături s-au reflectat în unele producții locale, de exemplu, forme de fibula de bronz, fie importate, fie produse la nivel local. Nu există nici o îndoială că interacțiunile au avut loc mai ales pe mare, iar golful Odessos este unul dintre locurile în care au avut loc schimburile. Unii cercetători consideră că în timpul mileniului I î.Hr., regiunea a fost de asemenea soluționată de jumătate miticeCimmerians Un exemplu al prezenței lor, probabil accidentale, este tumulul din secolele VIII-VII î.Hr. găsit lângă Belogradeț, regiunea Varna.
Regiunea din jurul orașului Odessos era dens populată de traci cu mult înainte de venirea grecilor pe malul vestic al Mării Negre. Acest lucru este evidențiat și de ceramica făcută manual sau ornamente de bronz pentru arme de fier, toate găsite în necropolele tracice din secolele VI-IV î.Hr. apropierea satelor Dobrina, Kipra, Brestak și altele, toate în regiunea Varna. Între 336-280 î.H., statele tracice împreună cu Odessos au fost cucerite de Alexandru cel Mare.
Descoperirile arheologice au arătat că populația din nord-estul Traciei a fost foarte diversă, inclusiv regiunea din jurul orașului Odessos. În timpul secolelor VI-IV î.Hr. regiunea a fost populată cu sciți care locuiau în mod obișnuit în stepa eurasiatică centrală (Rusia de Sud și Ucraina) și parțial la sud de râul Istros (denumirea tracică a Dunării de Jos). Caracteristic pentru armele lor de cultură și obiectele de bronz se găsesc în întreaga regiune. Din secolul IV î.Hr. regiunea a fost populată de geto-daci.
Celți au început să populeze regiunea după invazia lor din peninsula Balcanică în 280 î.Hr. Tot în nord-estul Bulgariei și chiar lângă Odessos s-au găsit un număr semnificativ de obiecte de bronz cu ornamente celtice și arme tipice, toate adoptate repede de traci. Arkovna, la 80 de kilometri de Odessos, a fost probabil capitala permanentă a ultimului rege Kavar (270 / 260-216 / 210 î.Hr.). Probabil după prăbușirea regatului său, celții s-au amestecat cu tracii. Între anii 2 și 1 î.Hr. în Cadrilaterul de azi între Dyonissopolis (Balcic) și Odessos au fost create numeroase state scite. "Regii" lor și-au bătut monedele în monetăriile situate în orașele de pe coasta de vest a Mării Negre, inclusiv Odessos.
Tracii din nordul Traciei par a fi subdezvoltați în comparație cu omologii lor din Tracia de Sud. Oamenii trăiau în două tipuri de așezări: ne-fortificate, situate pe terenuri fertile în apropierea surselor de apă și cetăți construite din piatră în zone greu de atins, unde erau localizate de obicei reședințele regiilor. Tracii erau specializați în agricultură, prelucrarea lemnului, vânătoare și pescuit. Printre meșteșugurile lor de artă se numără prelucrarea metalelor - în special armele, prelucrarea excelentă a bronzului, realizarea de brățări, inele, fibule de tip tracic, ornamente de cai, vârfuri de săgeți. Aurarii locali au folosit aur și argint pentru a produce armuri plate tipice tracice, ornamente ceremoniologice pentru caii regilor și aristocrație, precum și patere și ritoni valoroși.
În ciuda diversității etnice, a numeroaselor conflicte interne și externe și a diferențelor culturale, populațiile din nord-estul Bulgariei și orașele de pe litoral au demonstrat o toleranță stabilă față de celălalt. Conservatorismul este ușor de observat în obiectele ceramice și în religie. Cea mai mare divinitate a fost călărețul trac, care avea nume și funcții diferite în locuri diferite. Au fost onorate și zeitățile legate de apă, cum ar fi cele Trei Grații sau Nimfele de apă și Zalmoxis de către geto-daci. În următoarele secole, mai ales până la sfârșitul perioadei elenistice(2-1 î.Hr.), Tracii au adoptat cultura elenistică mai elaborată, acționând astfel ca un intermediar pentru tracii continentali.
Antichitate
Odessos este una dintre cele mai vechi așezări antice din Bulgaria. A fost stabilită în al doilea trimestru al anului VI c. BC (585-550 î.Hr.) de către grecii milești la un moment dat la acea vreme așezare tracică. Denumirea Odessos ar fi putut fi pre-greacă, probabil de origine greacă cariană. Odessos a fost o zonă de contact, a existat o comunitate mixtă între grecii ionici și triburile trace. Excavațiile din siturile tracice din apropiere au arătat o ocupare neîntreruptă din secolele VII-IV î.Hr. și relațiile comerciale strânse cu colonia. Alfabetul grecesc a fost aplicat inscripțiilor tracice încă din cel puțin secolul al V-lea î.Hr.
Odessos a fost inclus în Liga de la Delos din 425 î.Hr. În 339 î.H., a fost asediat fără succes de Filip al II-lea al Macedoniei (preoții geți l-au convins să încheie un tratat), dar a capitulat în fața lui Alexandru cel Mare în 335 î.Hr. și a fost ulterior condus de diadohul său, Lysimachos. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al IV-lea. î.hr. orașul a devenit unul dintre fortărețele lui Lysimachus. Orașul a devenit foarte prosper din acest moment datorită comerțului maritim mare cu multe dintre statele și orașele mediteraneene, susținute de o gamă largă de produse locale.
Orașul roman, „Odessus”, care a fost inclus în „Praefectura orae maritimae” și apoi în anul 15 d.Hr., anexat provinciei Moesia (mai târziu Moesia Inferior ), a acoperit 47 de hectare în centrul orașului de astăzi Varna și a avut băi publice proeminente, Thermae, ridicate în sfârșitul secolului al II-lea d.Hr., acum cele mai mari rămășițe romane din Bulgaria (clădirea avea o lățime de 100 m, o lungime de 70 m și o înălțime de 25 m și o a patra dintre cele mai cunoscute băi romane Europa care mărturisește importanța orașului. Jocurile sportive majore au avut loc la fiecare cinci ani, eventual la care a participat Gordian al III-lea în 238.