Biserica „Sf. Nicolai” cu stele funerare este o biserică amplasată în , raionul Strășeni, Republica Moldova. Este un monument arhitectural de importanță națională inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat cu nr. 1418 (raionul Strășeni). Datează de la înc. sec. XIX.

Istorie În perioada anilor 1780-1793, răzeșul și oșteanul Agapie Ursul, originar din Sireți, a zidit aici o biserică de piatră, în locul celei vechi de lemn, care a ars. Ctitorul a împodobit lăcașul cu o evanghelie tipărită la Iași în 1762, precum și „Apostolul” și „Octoihul”, tipărite în 1774 la București. În acele cărți se găsea următoarea inscripție:

Alte cărți, atestate în 1924, erau „Liturghier” (Chișinău, 1815), „Molebnic” (Chișinău, 1816), „Minei de obște” (Chișinău, 1819), „Penticostar” (Chișinău, 1853), „Evanghelie” (Chișinău, 1855) și „Tipicon” (Chișinău, 1857). Toate au dispărut.

Unii istorici au găsit similitudini între acea biserică și biserica Măzărache din Chișinău, de aceea au presupus că ele au fost construite de aceiași meșteri din Iași. Piatra de construcție a fost cărată cu carele de la cariera vernaculară.

Biserica a fost reconstruită mai târziu în stil rusesc. La data anexării Basarabiei de Imperiul Rus, era una din puținele biserici de piatră din Basarabia și singura din satele uezdului Chișinăului.

thumb|left|Morminte în spatele bisericii Neamul Ursul a fost înmormântat în curtea bisericii. În timpul regimului sovietic, mormintele au fost distruse și au rămas doar două pietre funerare vechi, una cu inscripția „Aici odihnește roaba lui Dumnezeu Safta... veleat 7273 (1765) septemvrie, în 10” și cealaltă inscripționată cu „Let 1810, decemvrie, 10. Aici odihnește roaba lui Dumnezeu Maria Vârgoliciu, fata paharnicului Constantin Ursul și cu fiica sa Catinca”.

În 2002, în timpul unor săpături pentru reparația capitală a clădirii, a fost descoperit un mormânt sub zidul dinspre nord al altarului, însă nu a fost identificată persoana înhumată.

Descriere thumb|right|Intrarea Arhitectura bisericii este în stil bizantin. Planimetric este o treflă cruciformă, un model rar întâlnit în Basarabia (după o apreciere a Comisiunii Monumentelor Istorice din 1924). Altarul este despărțit de naos printr-un zid de piatră, soluție la fel întâlnită rar – și anume la două biserici din Căușeni. Interiorul este împărțit în altar, naos și pronaos, marcate prin două arcuri masive. În partea superioară, naosul și pronaosul se termină în bolte. Exteriorul avea, inițial, o formă obișnuită pentru Moldova: cupole ascunse sub acoperiș, fără clopotniță deasupra pridvorului.

Note

Bibliografie

Lectură suplimentară

Legături externe

Sireți, Sireți, Nicolai